(2) Cererea privind contestarea paternitatii (maternitatii) poate fi depusa timp de un an din momentul cind una din persoanele enumerate la alin.(1) a aflat sau trebuia sa fi aflat despre inscrierea privind paternitatea (maternitatea) sau din momentul atingerii majoratului, in cazul unui minor.

(3) Nu au dreptul sa conteste paternitatea:

a) sotul care si-a dat acordul scris la fecundarea artificiala sau implantarea embrionului sotiei;

b) persoana care a fost inscrisa drept tata al copilului in baza declaratiei comune a acesteia si a mamei copilului sau in baza declaratiei proprii, daca in momentul depunerii acesteia stia ca nu este tatal firesc al copilului.

Articolul 50. Drepturile si obligatiile copiilor nascuti in afara casatoriei

Copiii nascuti in afara casatoriei au aceleasi drepturi si obligatii fata de parintii si rudele lor ca si cei nascui de la persoane casatorite.

Capitolul 10

DREPTURILE COPIILOR MINORI

Articolul 51. Dreptul copilului la abitatie si educatie in familie

(1) Se considera copil persoana care nu a atins virsta de 18 ani (majoratul).

(2) Fiecare copil are dreptul sa locuiasca in familie, sa-si cunoasca parintii, sa beneficieze de grija lor, sa coabiteze cu ei, cu exceptia cazurilor cind aceasta contravine intereselor copilului.

(3) Copilul are dreptul la educatie din partea parintilor, la dezvoltarea capacitatilor intelectuale, la libertatea gindirii si constiintei, la apararea demnitatii si onoarei.

(4) In cazurile cind copilul este lipsit de grija parintilor (acestia sint decazuti din drepturile parintesti, declarati incapabili sau disparuti, precum si in alte cazuri), drepturile copilului la educatie sint asigurate de autoritatea tutelara.

Articolul 52. Dreptul copilului de a comunica cu parintii si alte rude

(1) Copilul are dreptul sa comunice cu ambii parinti, cu buneii, fratii, surorile si cu celelalte rude. Desfacerea casatoriei parintilor, nulitatea ei sau traiul separat al acestora nu afecteaza drepturile copilului. In cazul cind parintii au domiciliul separat, copilul are dreptul sa comunice cu fiecare dintre ei.

(2) Copilul aflat in situatii extreme (retinere, arest etc.) are dreptul sa ia legatura cu parintii sau cu alte rude in modul stabilit. Daca nu este posibil de a contacta parintii sau rudele copilului, va fi anuntata imediat autoritatea tutelara.

Articolul 53. Dreptul copilului de a fi protejat

(1) Copilului i se garanteaza apararea drepturilor si intereselor sale legitime.

(2) Apararea drepturilor si intereselor legitime ale copilului se asigura de parinti sau persoanele care ii inlocuiesc, iar in cazurile prevazute de lege - de procuror, autoritatea tutelara sau de alte organe abilitate.

(3) Minorul care a capatat capacitatea deplina de exercitiu pina la atingerea majoratului isi apara drepturile si interesele legitime de sine statator.

(4) Copilul are dreptul la protectie contra abuzurilor, inclusiv contra pedepsei corporale din partea parintilor sau a persoanelor care ii inlocuiesc.

(5) In cazul incalcarii drepturilor si intereselor legitime ale copilului, inclusiv prin neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare de catre parinti (a unuia dintre ei) a obligatiilor de intretinere, educatie si instruire, sau in cazul abuzului de drepturile parintesti, copilul poate sa se adreseze de sine statator autoritatii tutelare pentru apararea drepturilor si intereselor sale legitime, iar de la virsta de 14 ani - instantei judecatoresti.

(6) Persoanele cu functii de raspundere si alti cetateni care stiu despre existenta unui pericol pentru viata sau sanatatea copilului, despre incalcarea drepturilor si intereselor lui legitime sint obligati sa comunice acest fapt autoritatii tutelare, facind tot posibilul pentru a proteja drepturile si interesele legitime ale copilului.

[Art.53 completat prin Legea nr.120-XVI din 29.05.2008, in vigoare 15.07.2008]

Articolul 54. Dreptul copilului la exprimarea opiniei

Copilul are dreptul sa-si exprime opinia la solutionarea in familie a problemelor care ii ating interesele si sa fie audiat in cursul dezbaterilor judiciare sau administrative. De opinia copilului care a atins virsta de 10 ani se va tine cont in mod obligatoriu daca aceasta nu contravine intereselor lui.

Articolul 55. Dreptul copilului la nume de familie si prenume

(1) Copilul are dreptul la un nume de familie si prenume.

(2) Copilul dobindeste numele de familie al parintilor sai. Daca parintii poarta nume de familie diferite, copilul va lua numele de familie al tatalui sau al mamei, in baza acordului comun al acestora.

(3) Copilul va purta un prenume simplu sau unul compus din doua prenume, potrivit vointei ambilor parinti.

(4) In caz de litigiu intre parinti privind numele de familie si/sau prenumele copilului, decide autoritatea tutelara.

Articolul 56. Schimbarea numelui de familie si prenumelui copilului

(1) In baza cererii comune a parintilor (sau a unuia dintre ei), oficiul de stare civila poate schimba numele de familie si/sau prenumele copilului care nu a atins virsta de 16 ani.

(2) In caz de litigiu intre parinti, problema privind schimbarea numelui de familie si/sau a prenumelui copilului este solutionata de catre oficiul de stare civila, cu concursul autoritatii tutelare in a carei raza teritoriala isi are domiciliul minorul, tinindu-se cont in exclusivitate de interesele copilului.

(3) Schimbarea numelui de familie al ambilor parinti atrage dupa sine schimbarea numelui de familie al copilului, iar in cazul schimbarii numelui de familie al unuia dintre parinti, numele de familie al copilului poate fi schimbat in baza acordului comun al parintilor. In lipsa unui atare acord, decide autoritatea tutelara.

(4) Schimbarea numelui de familie si/sau a prenumelui copilului care a atins virsta de 10 ani se face, in toate cazurile, cu acordul acestuia.

Articolul 57. Drepturile patrimoniale ale copilului

(1) Copilul este proprietar al veniturilor obtinute, al bunurilor primite in dar, mostenite sau dobindite intr-un alt mod, si al tuturor bunurilor procurate din mijloacele lui.

(2) Dreptul de proprietate al copilului este realizat in modul stabilit de Codul civil.

(3) Copilul nu are drept de proprietate asupra bunurilor parintilor, iar parintii - asupra bunurilor copiilor, exceptie facind dreptul la mostenire si dreptul la intretinere. Parintii si copiii care locuiesc impreuna poseda si folosesc bunurile fiecaruia dintre ei de comun acord.

(4) In cazul aparitiei bunurilor comune ale parintilor si copiilor, drepturile de posesie, de folosinta si de dispozitie a acestora sint reglementate de legislatia civila.

Capitolul 11

DREPTURILE SI OBLIGATIILE PARINTILOR

Articolul 58. Drepturile si obligatiile parintilor

(1) Parintii au drepturi si obligatii egale fata de copii, indiferent de faptul daca copiii sint nascuti in casatorie sau in afara ei, daca locuiesc impreuna cu parintii sau separat.

(2) Drepturile si obligatiile parintilor, cu exceptiile prevazute de prezentul cod, inceteaza din momentul atingerii majoratului sau obtinerii capacitatii depline de exercitiu de catre copil.

Articolul 59. Drepturile parintilor minori

(1) Parintii minori au dreptul sa locuiasca impreuna cu copilul lor si sa participe la educatia lui.

(2) Parintii minori necasatoriti pot recunoaste si contesta paternitatea si maternitatea in baze generale. Parintii minori care nu au atins virsta de 16 ani pot cere stabilirea paternitatii pe cale judecatoreasca.

Articolul 60. Drepturile si obligatiile parintilor privind educatia si instruirea copiilor

(1) Parintii au dreptul si sint obligati sa-si educe copiii conform propriilor convingeri, indiferent de faptul daca locuiesc impreuna sau separat.

(2) Parintii poarta raspundere pentru dezvoltarea fizica, intelectuala si spirituala a copiilor si au prioritate la educatia lor fata de oricare alte persoane. )