Introducere /на латыни/

Introducere

Orice fenomen social apгrut spontan sau generat de alюi factori necesitг studierea lui de diferite itiinюe apгrute sau existente la moment оn societatea noastrг. Adoptвnd principiul cг nimic nu se pierde totul se transformг, din domeniul itiinюelor fizice, teoriei generale a dreptului, la rвndu-i, оi revine sarcina elucidгrii evoluюiei relaюiilor ii a realitгюii sociale. Pentru aceasta ea utilizeazг un iir de metode specifice numai ei ca itiinюг juridicг. Dar pentru definirea completг este nevoie nu numai de metodele tradiюionale adoptate, ci ii de cele оntrebuinюate de alte discipline de graniюг ce au оntr-o oarecare mгsurг trгsгturi comune (istoria, politologia, psihologia, medicina, cibernetica etc.).
Оn lucrarea de faюг ne-am propus sг arгtгm principalele metode curente folosite оn teoria generalг a dreptului, specificul ii modelul de acюiune a fiecгreia. Teoria generalг fiind o itiinюг juridicг are ca obiectiv definirea ii studierea principalelor valori sociale promovate, precum ii particularitгюile subtile ce constituie un impediment оn оnюelegerea ii acceptarea lor de cгtre societate. Avвnd un spectru variat de abordare ea lasг loc deschis pentru itiinюele moderne ii viitoare pentru completarea carenюelor observate оn societate ii оn lume оn general. Bazвndu-ne pe zicala cг nu existг viitor fгrг trecut, metodele utilizate actualmente, deii dupг unii vor fi considerate оnvechite, vor constitui un imbold pentru adoptarea unor metode noi de оnaltг operabilitate ii eficacitate.


Obiectul de studiu

Obiectul itiinюei juridice оl constituie studierea dreptului, a fenomenului juridic оn toatг complexitatea sa: dreptul ca ansamblu de norme, drepturile subiective, relaюiile juridice ii ordinea de drept din societate, conitiinюг juridicг, corelaюia drept stat.
Dacг faюг de itiinюele naturii, itiinюa dreptului se deosebeite prin faptul cг are ca obiect nu natura ii, deci, descoperirea legilor ei de existenюг ii manifestare, ci un aspect al vieюii sociale ii anume тАУ dreptul, apoi оn cadrul itiinюelor sociale itiinюa juridicг se distinge (alгturi de eticг) ca fiind o itiinюг normativг, deoarece fragmentul din realizarea socialг pe care-l studiazг este reprezentat de normele juridice.
Ansamblul normelor juridice se constituie оntr-un sistem al itiinюelor juridice, оn cadrul cгruia se pot distinge, оn funcюie de sfera ii modul de abordare a studiului dreptului, trei grupe ii anume:
РДtiinюe juridice teoretice globale;
РДtiinюe juridice de ramurг;
РДtiinюe juridice istorice.1

Оn cadrul primei grupe se оnscrie Teoria generalг a dreptului ii statului avвnd ca obiect abordarea teoreticг, generalг a dreptului ii statului ii funcюiile ii formele sale de manifestare.
Teoria generalг a dreptului ii statului, ca ramurг distinctг a itiinюelor juridice, apare ii se constituie, оn secolul XX-lea, оn prima sa jumгtate ii mai pronunюat, dupг cel de-al doilea rгzboi mondial. Aceasta nu оnseamnг nicidecum cг abordarea teoreticг, generalг a studiului ar fi fost neglijatг pвnг la epoca contemporanг.
Dimpotrivг, aia cum am menюionat preocupгri оn acest sens au existat din cele mai vechi timpuri. Ele au avut оnsг ii au continuat sг aibг de-a lungul secolelor un caracter, preponderent filosofic, ajungвndu-se оn secolul al XX-lea la constituirea filosofiei dreptului ca ramurг distinctг a filozofiei ii ca disciplinг de оnvгюгmвnt destinatг studiului teoretico-filozofic al dreptului. Оn unele югri o disciplinг cu acelaii subiect apare sub denumirea de Enciclopedie a dreptului.2
Pornind de la legгtura indisolubilг оntre drept ii stat, ceea ce face ca oamenii de itiinюг, specialiiti оn teoria dreptului, sг se ocupe, de asemenea, de teoria statului, au apгrut lucrгri teoretice cu caracter monografic sau cursuri universitare dedicate studierii comune a statului ii dreptului, constituindu-se ii o disciplinг distinctг de teoria generalг a statului ii dreptului.3
Оn principiu, itiinюa juridicг ar fi incompletг, iar juristul unilateral fгrг studierea statului, оn aia mгsurг cele douг fenomene тАУ statul ii dreptul, sunt legate unul de altul. De aceea unele concepte, noюiuni, categorii legate de stat se analizeazг оn cadrul disciplinei Teoria generalг a dreptului ii statului. Оn orice caz, teoria generalг a dreptului ii statului nu poate evita abordarea unor teme privind statul, legгtura sa cu dreptul, fiindcг numai astfel va putea da o imagine armonios оnchegatг ii bine conturatг asupra dreptului.
Revenind la cercetarea ii definiюia obiectului teoriei generale a dreptului ii statului este de reюinut cг ea studiazг dreptul ii statul оn ansamblu оn generalitatea ii integritatea sa, ordinea juridicг оn оntregime. Ea formuleazг definiюia dreptului ii statului, celelalte concepte, categorii caracteristice dreptului, fiind valabile pentru toate itiinюele juridice, cum sunt, bunгoarг, categoriile de normг juridicг izvor de drept, sistem de drept, ordine de drept, rгspundere juridicг, drept subiectiv i.a. De asemenea, ea formuleazг o serie de principii generale, valabile pentru toate itiinюele juridice. De exemplu, principiile legalitгюii, supremaюiei legii, prezumюiei de cunoaitere a legii (nimeni nu se poate scuza de necunoaiterea legii) i.a. Teoria generalг a dreptului ii statului studiazг, de asemenea, metodologia de cercetare, folositг de itiinюa dreptului.4
O atenюie deosebitг acordг aceastг disciplinг studierii corelaюiei dintre drept ii putere, drept ii stat.
Teoria generalг a statului ii dreptului este, evident, o itiinюг, оntrucвt ea opereazг cu concepte, teorii, principii, legitгюi, dar din alt punct de vedere, sub alt aspect poate fi privitг ii ca o artг, оn mгsura оn care ea solicitг din partea juristului pe lвngг cunoitinюe, talent, mгestrie ii capacitatea de a sesiza, cerceta fenomenul juridic, a-i оnюelege legitгюile.
Teoria generalг a dreptului nu rгmвne la nivelul abstracюional, ea are, de asemenea, o importanюг practicг, servind nemijlocit procesului de elaborare ii aplicare a dreptului. Оn acest scop, este studiatг tehnica juridicг privind elaborarea ii realizarea actelor juridice.
Ca disciplinг de оnvгюгmвnt teoria generalг a dreptului ii statului are ii un caracter de introducere оn studiul materiilor juridice. Ea poate fi оnsг ii o disciplinг conclusivг, de sintezг, dar pentru aceasta ar trebui studiatг оn ultimii ani sau chiar оn ultimul an de studii, dupг оnsuiirea majoritгюii materiilor.
Оn ce priveite itiinюele juridice de ramurг, acestea s-au constituit pe mгsura dezvoltгrii ii extinderii reglementгrilor juridice оn cele mai diverse domenii ale vieюii sociale ii constituirii ramurilor (ii subramurilor) de drept. Оn principiu, ramura de drept formeazг obiectul unei itiinюe juridice de ramurг. Astfel dreptului constituюional оi corespunde itiinюa dreptului constituюional, dreptului civil - itiinюa dreptului civil, dreptului penal тАУ itiinюa dreptului penal i.a.m.d. studiul dreptului internaюional constituie obiectul itiinюei dreptului interrnaюional.
Este important de reюinut cг оn denumirea curentг nu se foloseite terminologia completг (itiinюa dreptului constituюional) ci aceea a ramurii (drept constituюional, drept civil, drept internaюional, etc.) ii pentru a desemna disciplina itiinюificг respectivг.
Pe mгsurг ce reglementгrile juridice abordeazг domenii ii aspecte noi de reglementare, fenomen ce se manifestг tot mai evident оn epoca actualг ca urmare a transformгrilor sociale, itiinюifice ii tehnologice, interne ii internaюionale, apar ii noi discipline itiinюifice sau tendinюe de a crea noi ramuri ale itiinюelor juridice. Оn acest sens se vorbeite, bunгoarг, de dreptul mediului оnconjurгtor, dreptului afacerilor, sau dreptul comunitar pentru relaюiile Comunitгюii Economice Europene.5
Studiul istoric al dreptului ii statului constituie obiectul diferitelor ramuri ce formeazг disciplinele sau itiinюele juridice istorice. Dupг modul оn care este abordatг cercetarea istoricг a dreptului, оn general, оn lume, оntr-o anumitг юarг sau numai оn cadrul unei anumite instituюii se pot distinge, Istoria generalг a dreptului, istoria dreptului оntr-o anumitг юarг, de pildг, Istoria dreptului Republicii Moldova sau istoria unei ramuri sau instituюii, cum ar fi istoria dreptului penal sau istoria dreptului de proprietate, etc. Aici trebuie sг distingem ii disciplina istoria doctrinelor (sau gвndirii) juridice care are ca obiect, aia cum reiese din denumire, analiza evoluюiei istorice a diferitelor curente, teorii sau icoli juridice.
La studiul fenomenului juridic оii aduc, de asemenea, contribuюia unele itiinюe de graniюг, interdisciplinare ce pot fi considerate ca auxiliare itiinюelor juridice, cum sunt: criminologia, criminalistica, medicina legalг, psihiatria juridicг, statistica juridicг, informatica sau cibernetica juridicг. Folosind mijloacele proprii altor itiinюe тАУ medicina, psihologia, cibernetica i.a. тАУ acestea au un rol important оn activitatea juridicг la diferitele ei ipostaze.


METODELE CERCETГRII РДTIINЮIFICE A FENOMENULUI JURIDIC

Consideraюii generale

Metodologia juridicг poate sг aparг ca o itiinюг despre itiinюa dreptului care dezvгluie aspecte din cele mai importante ii pasionante cum ar fi: modul cum lucreazг omul de itiinюг, dar ii artizanul dreptului, regulile itiinюei dreptului, caracterul sгu. Оntr-o exprimare plasticг, Mircea Manolescu considera cг metodologia juridicг ar fi sistemul care organizeazг legгturile dintre apele adвnci тАУ uneori liniitite, alteori tumultuoase - din diferite regnuri juridice, aflate la atвt de deosebite niveluri ii cu mare accidente de teren оntre ele. Spre deosebire de alte concepюii care considerг cг metodologia juridicг este, de fapt, filozofia unei metodologii juridice autonome, оn sensul independenюei de orice concepюie filozoficг (тАЬfгrг a se subordona unei anumite icoane de lume ii viaюгтАЭ).
Ca ii оn orice domeniu, cercetarea itiinюificг juridicг se bazeazг pe folosirea unei metodologii, a unui ansamblu de metode ii procedee cu ajutorul cгrora are loc studierea dreptului оn toatг complexitatea sa. Metodele de cercetare оn domeniul itiinюelor sociale s-au dezvoltat ii perfecюionat ii ele оn contextul general al impulsului dat cunoaiterii itiinюifice de noua revoluюie itiinюificг contemporanг, evidenюiat mai ales prin folosirea noilor cuceriri ale informaticii ii tehnicii de calcul.
Dacг natura opereazг spontan, gвndirea, оn mod special cea itiinюificг, acюioneazг pe bazг metodicг. Metoda deci apare ca un mijloc eficace al gвndirii. Modul оn care cugetarea omeneascг se desfгioarг reproduce pe cel al realitгюii.
Din momentul оn care s-a stabilit, cг drumul cгtre adevгr este mai preюios decвt оnsгii stгpвnirea lui, problema cгilor pe care cugetarea le urmeazг ii a mijloacelor pe care le foloseite a devenit aproape chinuitoare.
Problema metodelor de cercetare оn domeniul itiinюelor sociale este deosebit de complexг оn condiюiile dezvoltгrii contemporane, a оntrepгtrunderii diferitor itiinюe, inclusiv a apariюiei a aia-numitor discipline de graniюг sau de intersecюie. De aceea, pe lвngг metodele specifice fiecгrei ramuri de itiinюe sociale sau ale naturii тАУ se recurge azi la generalizarea ii extinderea unor metode, altгdatг proprii altor itiinюe. Оn aceastг ordine de idei, menюionгm extinderea cercetгrilor interdisciplinare cu folosirea evident ii a unor metode complexe. РДtiinюele juridice nu au fost nici ele scutite de aceastг orientare, deii din pгcate, оn acest domeniu s-a fгcut destul de puюin pentru cercetarea teoreticг a noilor metodologii ii, ca o consecinюг fireascг a acestei stгri de lucruri, nici utilizarea practicг a noilor metode nu a оnregistrat progresele necesare.
Оn condiюiile revoluюiei actuale itiinюifice ii tehnologice se produc profunde transformгri тАУ de structurг, de viziune тАУ ce determinг ca cercetarea itiinюificг sг treacг printr-o mutaюie fecundг. Aceastг mutaюie aduce оn prim plan un spaюiu privilegiat тАУ acela al оntвlnirii itiinюelor, al dezvoltгrii unor cercetгri la confluenюa, la limita itiinюelor.
Оn plan metodologic asistгm la importante тАЬоmprumuturiтАЭ, la o adevгratг contaminare metodologicг. Fenomenul este resimюit ii оn domeniul cercetгrii dreptului, оn care se оmbinг metodele tradiюionale cu cele moderne.
Vorbind de metodele de cercetare ale Teoriei generale a dreptului avem оn vedere de fapt metodele de cercetare ale itiinюei juridice, оn general, ii abordarea lor teoreticг, sarcina ce revine Teoriei generale a dreptului.
Acum sг facem unele precizгri terminologice privind noюiunea de metodг, metodologie i.a.m.d.
Cuvвntul metodг vine de la grecescul тАЬmethodosтАЭ- cale, drum, dar ii: mod de expunere. Preocuparea pentru perfecюionarea metodei a dus la apariюia itiinюei despre metodг тАУ metodologia. Metodologia reprezintг sistemul celor mai generale principii de investigaюie, deduse din sistemul celor mai generale legi obiective.
Metoda тАУ priveite fie un anumit principiu metodologic (metodг particularг), fie un procedeu tehnic oarecare (metodг individualг).
O metodг оn sensul adevгrat al cuvвntului, trebuie sг fie determinatг de оnsгii obiectul cercetгrii itiinюifice, trebuie sг corespundг legilor acestuia. Оntre diversele trepte metodologice тАУ generala, particulara, individuala тАУ se stabilesc raporturi complexe, оn cadrul cгrora se pot distinge aspecte caracteristice legгturi dintre general ii particular, dintre parte ii оntreg, dintre proces ii moment, etc.
O bunг cunoaitere, explicare ii interpretare a dreptului (a fenomenului juridic) reclamг o metodologie corespunzгtoare оn baza cгreia sг se realizeze o оnюelegere itiinюificг a mecanismului acюiunii sociale a dreptului, a funcюiilor lui, a esenюei conюinutului ii formei sale, a legгturilor sale multiple cu societatea.
Aia deci, arгtгm cг prin metode оnюelegem un ansamblu de operaюii intelectuale (ce pot consta din principii, norme) care sunt folosite pentru atingerea unuia sau mai multor obiective privind cunoaiterea unui fenomen. Оn acest scop, pot fi folosite ii anumite procedee tehnice, care sunt unelte auxiliare ale metodelor ii nu trebuie confundate cu acestea.
Studiul metodelor de cercetare оn domeniul itiinюelor juridice, a valorii lor euristice pentru descoperirea unor cunoitinюe noi, revine teoriei generale a dreptului. Aceasta nu eliminг оnsг posibilitatea ca ii celelalte ramuri ale itiinюei dreptului sг-ii aducг contribuюia la perfecюionarea metodologiei juridice оn domeniul lor de investigaюii.


Noюiunea metodologiei juridice

РДtiinюa dreptului оii afirmг statutul epistemologic printr-o preocupare constantг ii veche pentru perfecюionarea mijloacelor gвndirii obiectului sгu.
Оn ultimul timp, aceastг preocupare este concentratг оn cadrul teoriei ii sociologiei juridice.
Preocupгri de definire a metodologiei juridice ii de analizг a metodelor cercetгrii itiinюifice a dreptului sunt prezente оn literatura juridicг. Aia cum s-a reюinut оntr-un iir de lucrгri, metodologia juridicг, poate sг aparг ca o itiinюг despre itiinюa dreptului, care dezvгluie aspecte din cele mai importante ii pasionante, cum ar fi: modul cum lucreazг omul de itiinюг, regulile itiinюei dreptului, caracterul sгu.
Оn ce ne priveite definim metodologia juridicг ca sistem al acelor factori de relativг invarianюг оntr-un numгr suficient de mare de metode, factori ce au ca obiect raporturile, legгturile, relaюiile ce se stabilesc оntre diferite metode оn procesul cunoaiterii fenomenului juridic.
Factorii de relativг invarianюг оntr-un numгr suficient de mare de metode sunt оn acest caz principiile, normele sau criteriile metodologice, ele formeazг conюinutul metodologiei juridice.
Raporturile, legгturile, relaюiile ce se stabilesc оntre diferitele metode, fie оnainte, fie оn timpul, fie dupг оncheierea actului de cercetare itiinюificг alcгtuiesc obiectul metodologiei juridice. Acest obiect nu-l formeazг deci metodele оn sine, ci raporturile multiple dintre acestea.
Оntrucвt metodele diferг ca grad de abstractizare, ca arie de aplicare, ca grad al preciziei pe care o pot oferi cercetгrii itiinюifice, se justificг dezvoltarea unei metodologii juridice, ca un ansamblu de norme de selectare, de cooperare ii apreciere a avantajelor ii, eventual, dezavantajului aplicгrii diverselor metode.
Este de remarcat ii faptul cг analiza sistemului metodelor de cercetare a fenomenului juridic nu se vrea оn nici un fel un тАЬclasament valoricтАЭ, оn sensul cг nu poate fi absolutizatг valoarea uneia оn raport cu alta. Totodatг trebuie combгtut extremismul metodologic. Se impune o strвnsг colaborare, o combinare a metodelor de cercetare оntrucвt fiecare are vocaюia de a sesiza universalul.


Metodele cercetгrii itiinюifice juridice

A. Metoda logicг

Cunoaiterea pe cale deductivг pleacг ii оn drept de la premisa cг nu se poate dovedi deductiv nimic decвt pornind de la principii anterioare. Existг pentru deducюie un ananke stenai тАУ inducюia, ii prin urmare, experienюa.
Conceptele matematice тАУ scrie Wundt тАУ rezultг din raportul abstract ale formelor intuiюiei ii reduc оntotdeauna la elementele de cea mai simplг formг intuitivг. Jurisprudenюa scoate scoate conceptele ei din relaюiile cele mai complicate ale comerюului uman ii ale comportamentului arbitrar. Astfel matematic este dupг natura problemei cea mai simplг din toate itiinюele, iar jurisprudenюa, cea mai complicatг.
Deducюia оn drept este оn оntregime dominatг de silogismele de subsumare. Nu оntвmplгtor, Ath. Joja considerг cг тАЬtehnica juridicг ii retorica sunt o altг obвriie a logiciiтАЭ.
S-a discutat оndelung оn legгturг cu existenюa logicii juridice ca o logicг raюionalг. Оn literatura de specialitate din юara noastrг, puntctul de vedere asupra poziюiei logicii оn sistemul itiinюelor logicii juridice, оn sistemul itiinюelor logicii au diferit. Astfel, profesorul Gheorghe Enescu considerг cг existг o logicг judiciarг оn cadrul logicilor normative, iar profesorul Petru Botezat recunoaite aportul dreptului la construirea teoriei argumentгrii. Оn general se are оn vedere utilizarea regulilor оn activitatea practicг de realizare a dreptului (logica juridicг) ii mai puюin ca un domeniu distinct de aplicare a logicii оn procesul specific de cunoaitere juridicг, ca o dialecticг a gвndirii juridice, a logicii actului de creaюie оn drept.
Indiferent de poziюiile exprimate considerгm cг principiile logicii formale nu se transpun mutais mutandis оn domeniul juridic. Ele capгtг o expresie specificг оn drept. Exprimвnd o asemenea calitate, Kalimowski, defineite astfel logica juridicг: тАЬ Studiul gвndirii juridice discursive оn toatг оntinderea acestuia adicг оn toate operaюiile ei intelectuale pe care le efectueazг оn elaborarea, interpretarea ii aplicarea dreptului (G. Kalimowski, De la specificite de la logique citat de Gh. Mihai тАЬElemente constructive de argumentare juridicг, Academia Bucureiti , 1982, p. 21)
Avвnd оn vedere modul оn care acюioneazг norma juridicг asupra comportamentului uman (prin impunerea unei conduite тАУ a face sau a nu face ceva тАУ prin permiterea unei conduite, prin recomandare sau prin stimulare unui gen de conduitг, din punct de vedere al logicii deontice, s-ar putea formula urmгtoarea schemг deonticг a funcюionгrii normei:
conюinut


a sг оntreprindг acюiuneaтАж. P.

Schemг conceputг de Gh von Wright оn: Normг ii acюiune
Aplicaюiile logicii nu pot rгmвne doar la nivelul logicii deontice. Aia cum se subliniazг оntr-o lucrare relativ recentг: тАЬтАж fгrг a respinge cвtuii de puюin cuceririle logicii deontice ii importanюa practicг a acestor cuceriri оntr-o mai umanг comcretizare a nobilelor idei ale justiюiei considerгm cг teoria argumentгrii se poate construi ca parte a logicii juridiceтАжтАЭ (Gh. Mihai тАЬElemente constructive de argumentare juridicг)
Оncг la оnceputul secolului se considerг cг pentru a interpreta dreptul sau pentru a construi un sistem de cunoitinюe bazat pe categorii ii concepюii funcюionale, trebuie sг se aplice metoda clasicг a jurisconsulюilor. тАЬ aceastг metodг тАУ noteazг Larnande тАУ se compune din inducюie ii deducюie ii constituie оn mod esenюial din cercetгri ce trebuie efectuate asupra constituюiilor, a acordurilor, a legilor, precum ii a deciziilor juridice ii a practicii тАЭ . Ulterior, utilizarea instrumentelor logice a privit nu numai analiza construcюiei tehnice a dreptului тАУ cea care pune оn luminг virtuюile, teoretice ale unui sistem de drept - , dar ii finalitгюile pe care le urmгreite ii valorii pe care le ocroteite sistemul respectiv. Aceastг extindere a оntrebuinюгrii metodei a legat-o mai strвns de celelalte metode, a implicat-o оn тАЬdefriiareaтАЭ unor zone de cunoaitere ignorate pвnг atunci.
Referindu-ne la principalele metode ale cercetгrii juridice menюionгm оn primul rвnd metoda logicг.
Оn cercetarea dreptului, a fenomenului juridic atвt de complex, Teoria dreptului, toate itiinюele juridice se folosesc de categoriile, raюionamentele logice. Fгcвnd abstracюie de ceea ce nu este esenюial, оntвmplгtor оn existenюa dreptului, teoria cautг sг dezvгluie, folosindu-se de metoda logicг, ceea ce este esenюial, caracteristic, pentru drept. De importanюa aplicгrii Logicii оn cercetarea fenomenului juridic vorbeite оnsгii faptul cг s-a conturat ca o disciplinг aparte logica juridicг.
Dreptul este o itiinюг nu exclusiv тАУ deductivг. Atвt оn construcюiile sale teoretice, cвt ii оn practica juridicг, necesitatea argumentгrii se prezintг ca o cerinюг sine qua non ( de la sine ). Cunoaiterea pe cale deductivг pleacг ii оn drept de la premisa, cг nu se poate dovedi deductiv nimic de cвt pornind de la principii anterioare.
Metoda logicг este de largг utilitate оn orice act de gвndire itiinюificг. Оn drept ea este o totalitate de procedee ii operaюiuni metodologice ii gnoseologice specifice, prin care se creeazг posibilitatea surprinderii structurii ii dinamicii raporturilor necesare оntre diferite componente ale sistemului juridic al unei societгюi.
Ca itiinюг eminamente sistematicг, dreptul se apropie considerabil de matematicг, astfel cг cineva a putut defini dreptul ca o тАЬmatematicг a itiinюelor socialeтАЭ. O asemenea apropiere este posibilг datoritг caracterului pregnant logic al dreptului.
Obiectul lor fiind deosebit, matematica ii dreptul au puncte comune sub aspectul formei, deducвnd din necesitatea stringentг a formei ii formгrii ipotezelor. O normг proceduralг de drept obligг pe acela care face o afirmaюie оn faюa instanюei s-o dovedeascг, stabilind ii reguli ce alcгtuiesc tehnica dovezii.
Dacг itiinюa оnseamnг folosirea sistematicг a puterii intelectuale umane pentru producerea cunoaiterii, itiinюa dreptului оii propune sг expunг tematic ii sг analizeze logic dreptul, оn aia fel оncвt acesta тАУ ca actor de тАЬ programare тАЭ a libertгюii de acюiune a oamenilor тАУ sг constituie un tot coerent, care sг nu contrazicг prin contradicюii anterioare.
Juristului тАУ omului de itiinюг ii practicianului тАУ оi este necesar ii util оntregul aparat al logicii. Am putea chiar afirma cг existг o adevгratг pasiune de drept pentru conceptele logicii formale. Aceasta se explicг prin simplitatea rezolvгrii problemelor de gвndire sau celor de practicг, se crede adesea cг este suficient sг stгpвneiti formele ii perceptele gвndirii logice pentru ca succesul sг fie asigurat.



B. Metoda istoricг

Potrivit metodei istorice itiinюele juridice cerceteazг dreptul оn perspectiva ii evoluюia sa istoricг, de-a lungul diferitelor orвnduiri sociale, ele analizeazг esenюa, forma ii funcюiile dreptului raportate la etapa istoricг pe care o strгbate o societate, itiut fiind cг instituюiile juridice poartг pecetea transformгrilor istorice ale poporului ii югrii respective.
Metoda istoricг se оmpleteite strвns cu istoria dezvoltгrii sociale. Pentru juriiti este extrem de importantг dezvoltarea sensului evenimentelor trecute. Оn fiecare lege sunt sintetizate necesitгюi reale ale vieюii, se exprimг o anumitг stare a moravurilor. Pentru acest motiv, cunoaiterea reglementгrilor ii formelor de drept, costituie un important document ii pentru istorie.
Legea celor 12 Table, care a rezistat тАУ cu mici modificгri тАУ timp de peste zece secole, vastг operг legislativг a lui Iustinian (Codul, Digestele, Institutele, Novelele), Codul lui Manu оn India etc., sunt monumente juridice, dar оn egalг mгsurг, acestea dau dovadг evoluюiei istorice.
Оn оndelungata istorie a poporului nostru, formele dreptului vechi fac spiritul umanist al setei de dreptate ii adevгr care au caracterizat acest popor тАУ urmaiii celor mai drepюi ii mai viteji dintre traci, cum оi caracterizeazг Herodot pe geto-daci.
Оn constituюia poporului (ii оn cercetгrile de istorie), legea югrii sau obiceiului pгmвntului erau socotite ca un тАЬ drept vechi тАЭ, o datinг din bгtrвni, provenind din timpuri тАЬ de dinainte тАЬ, de la formarea югrii sau mai оncolo. Mai tвrziu оn dreptul feudal scris (Pravila lui Vasile Lupu, Pravila lui Matei Basarab etc.), sunt cuprinse noi reglementгri, care oglindesc schimbгrile petrecute оn viaюa economicг, politicг, culturalг a югrilor romвne.
Оn general dreptul urmeazг firul evoluюiei sociale, оn el reflectвndu-se nivelul dezvoltгrii culturale a unei societгюi. Valoarea creaюiei juridice a diferitor popoare ii din diferite epoci istorice se integreazг оn mod nemijlocit оn cultura poporului ii epocii respective, contribuie ii, оn acelaii timp, de nivelul acestei culturi.
Pentru cunoaiterea sistemelor de drept sunt extrem de utile juristului concluziile istoricului, aia cum ii istoricii trebuie sг se aplece asupra documentului juridic. Orice istorie trebuie sг-ii propunг ca scop aflarea ii dovedirea adevгrului оn faptele omeneiti. Ideea dreptului strгbate de la un capгt la altul istoria.
Viaюa lгuntricг a popoarelor nu poate fi bine оnюeleasг fгrг cercetarea aiezгmintelor lor, care se оntemeiazг pe reglementгri ii raporturi juridice, astfel cг un mare istoric francez a putut conchide: тАЬ Orice jurisconsult trebuie sг fie istoric ii fiecare istoric trebuie sг fie jurisconsult тАЭ. Pentru cг тАЬ ce sunt toate frгmвntгrile popoarelor тАУ continua Xenopol - decвt nгzuinюa de a realiza ideea dreptului sau de a apгra aceastг idee atвt оn relaюiile dintre popoare, cвt ii оn acele dintre clasele sociale тАЭ .
Istoria cuprinde toate genurile de manifestгri, deci ii pe cele juridice. Ca itiinюг, ea este un mod de explicare a lumii (anume, a modului succesiv), iar aceastг explicaюie o realizeazг utilizвnd metoda interferenюei, prin care se urmгreite sг se stabileascг adevгruri individuale, dinainte cunoscute.
Apelвnd la istorie, dreptul оii aflг condiюiile ce-i pot descifra ascendenюa; cunoscвnd formele suprapuse de drept, istoria оii procurг statornice modalitгюi de atestare documentarг. Teoria generalг a dreptului ii itiinюele particulare (itiinюe juridice de ramurг), abordeazг de fiecare datг dimensiunea istoricг a conceptelor ii categoriilor cu care opereazг. Astfel, plecвnd de la datele pe care le oferг istoria, оn cercetarea marilor instituюii juridice itiinюa dreptului, constatвnd vechimea lor, le urmгreite evoluюia, configuraюia, funcюiile etc. Teoria dreptului opereazг cu categoria de tip a dreptului, cu cea de bazin de civilizaюie juridicг, plecвnd de la datele de cunoaitere oferite de itiinюa istoriei.
Originea ii apariюia statului nu pot fi studiate fгrг sг se porneascг de la punctele de vedere afirmate оn istorie. Uneori pe baza unor date istorice se realizeazг reconstituirea fizionomiei unor instituюii ale dreptului, acюiune ce permite o analizг retrospectivг cu largi implicaюii оn оnюelegerea poziюiei respectivelor instituюii оn dreptul actual.


C. Metoda comparativг

Logica defineite comparaюia ca pe o operaюie ce urmгreite constatarea unor elemente identice sau divergente la douг fenomene. Compararea sistemelor de drept ale diverselor state, a trгsгturilor ramurilor, instituюiilor ii normelor acestora s-a dovedit extrem de fructuoasг оn procesul metodologic de studiere a fenomenului juridic.
Aceastг acюiune a determinat chiar оn unele sisteme de оnvгюгmвnt juridic recunoaiterea existenюei unei ramuri itiinюifice тАУ itiinюa dreptului comparat. Extinderea metodei dreptului comparat este impusг azi оn mod esenюial de sporirea fгrг precedent a legгturilor statelor, de creiterea volumului contractelor economice ii sociale, urmare a amplificгrii interdependenюelor оn planul dezvoltгrii economice ii culturale a югrilor lumii. Aceastг realitate incontestabilг a zilelor noastre aduce оn prim plan necesitatea cunoaiterii diverselor sisteme naюionale de drept.
Оn forma sa embrionarг, concepюia asupra necesitгюii dreptului comparat apare la оnceputul sec. XX, cвnd se avanseazг ii primele teze ale unei forme metodologice universale de studiere a dreptului. Оn continuare, literatura juridicг s-a оmbogгюit sensibil cu lucrгri ce au pus bazele nu numai, unei metode a dreptului comparat, ci chiar a itiinюei autonome a dreptului comparat.
РДtiinюa dreptului comparat a fixat deja anumite reguli, care prezintг utilizarea metodei comparative оn drept. Observarea riguroasг a acestor reguli asigurг succesul metodei, conferindu-i caracterul itiinюific indispensabil.
1. Prima regulг a metodei impune a compara numai ceea ce este comparabil. Оn cadrul acestei reguli va trebui sг se constate, mai оntвi, dacг sistemele comparate aparюin aceluiaii tip istoric de drept sau aparюin unor sisteme istorice de drept diferite. Dacг sistemele de drept din care fac parte instituюiile comparate sunt тАУ ideologic vorbind тАУ antagoniste, este evident cг procedeul comparaюiei nu poate fi relevat decвt sub aspectul stabilirii diferenюelor.
Iatг, spre exemplu, dacг am dori sг comparгm reglementarea instituюiei proprietгюii оn familia dreptului romano-germanic (din care face parte sistemul nostru de drept) ii familia dreptului musulman, vom utiliza analiza de contrast (comparaюie contrastantг). Instituюiile fiind evident deosebite, nu va fi realizatг o juxtapunere a acestora, iar rezultatele vor fi prea puюin accentuate. Spre exemplu, оn dreptul musulman se afla teoria teocraticг, potrivit cгreia оntregul pгmвnt aparюine lui Alah ii trimisul sгu Mahomed. Proprietarul suprem al pгmвntului islamic este Califul тАУ reprezentant ii continuator al profetului.
Proprietatea este permanentг, neexistвnd instituюia prescripюiei. Modurile de dobвndire a proprietгюii sunt, de asemenea deosebite, deosebite de cele din dreptul romano-germanic. Diferenюele sensibile existг ii оn legгturг cu figura juridicг a altor instituюii. Spre exemplu, dreptul musulman reglementeazг оntru-n mod aparte instituюia cгsгtoriei. Dacг doctrina considerг de origine divinг, dreptul musulman o trece оn rвndul tranzacюiilor civile (un contract fгcut оn vederea тАЬdreptului de a te bucura de o femeieтАЭ, drept recunoscut, evident, numai bгrbatului). Condiюiile de validitate ale contractului sunt:
Consimюгmвntul pгrinюilor;
Prezenюa a doi martori;
Constituirea unei date ( zestre );
Absenюa oricгrui impediment ( dificultгюi ).

Logodna este un uzaj constant, fiind un preludiu al cгsгtoriei, constвnd din declaraюia pretendentului ii datinile privind оncheierea ii desfacerea cгsгtoriei.
Asemenea date, pe care le furnizeazг studiul comparatist sunt de naturг a aduce informaюii preюioase оn legгturг cu reglementгrile din sisteme de drept diferite, chiar dacг nu vor putea fi sesizate similitudini sau juxtapuneri de reglementгri оntre instituюia din sistemul nostru legal ii cele din sistemul susnumit.
2. O altг regulг a metodei comparative obligг sг se considere termenii supuii comparaюiei оn conexiunile lor reale, оn contextul social, politic, cultural din care au rezultat. De aici, necesitatea ca оn procesul de comparare sг se plece de la cunoaiterea principiilor de drept ii regularitгюiilor care comanndг sistemele de drept comparate.
Luarea оn discuюie a principiilor тАУ pe lвngг compararea instituюiei ii normelor тАУ se impune pentru a mгri potenюialul itiinюific al cercetгrii comparate ii pentru a preveni un eventual fragmentarism empiric.
3. Trebuie cercetat apoi sistemul izvoarelor dreptului, care oferг imaginea poziюiei diferite a formelor de exprimare a dreptului (legi, cutume, precedente judiciare) de la un sistem juridic la altul.
тАЬComparatismul care dovedeite sг stabileascг acel comparandum, care este norma aplicabilг оn mod real, va trebui sг юinг seama de ierarhia acestor izvoare, de raporturile reale de forюг juridicг dintre ele, de modul оn care se completeazг reciproc.тАЭ
4. Оn sfвriit, оn aprecierea termenului de comparat se юine seama nu numai de sensul iniюial al normei, ci ii de evoluюia acestuia оn timp, оn procesul aplicгrii normei. Оn acest proces тАУ ii mai ales cвnd textul supravieюuieite unor perioade social istorice diferite, forma iniюialг a regulii de conduitг poate evolua оntr-atвt, оncвt sensul normei apare complet diferit.
Comparatismul va trebui оn acest caz sг apeleze la literatura de specialitate, sг cerceteze starea moravurilor ii influenюa tradiюiilor.
Funcюiile dreptului comparat nu pot fi disociate de funcюiile generale ale Teoriei dreptului (cognitivг, criticг, practic-aplicativг). Comparaюia ajutг esenюial la construirea tipologiilor juridice ii clasificгrilor, оn procesul de legiferare, metoda comparativг are, de asemenea, o importanюг majorг, ea furnizвnd informaюii preюioase legiuitorului, оn legгturг cu reglementгrile cuprinse оn alte sisteme de drept sau оn documente juridice internaюionale. Prin studiul comparat al diferitelor instituюii juridice naюionale se desprind factorii se determinг atвt trгsгturile lor comune cвt ii cele specifice. Combгtвnd оn principiu preluarea mecanicг a unor instituюii ii reglementгri juridice dintr-o юarг la alta, ca ii considerarea unora drept modele de urmat оn alte югri, metoda comparatг aratг calea realistг de folosire a experienюei legislative ii juridice, оmbogгюirea reciprocг a sistemelor juridice din diferite югri itiut fiindcг orice reglementare juridicг trebuie sг izvorascг ii sг rгspundг оn primul rвnd nevoilor naюionale, specificului ii particularitгюilor югrii respective, iar pentru gгsirea soluюiilor optime va studia, evident ii, experienюa altor sisteme de drept.
Importanюa deosebitг a metodei comparate este datг ii de crearea unei ramuri distincte оn sistemul itiinюelor juridice dreptul comparat (itiinюa dreptului comparat), de crearea оn numeroase югri a unor catedre ii instituюii de drept comparat, inclusiv a unor instituюii internaюionale cum este Academia Internaюionalг de Drept Comparat cu sediul la Paris.


D. Metoda sociologicг

Metoda sociologicг, reprezintг o direcюie de cercetare cu reale foloase pentru cunoaiterea realitгюii juridice.
Existenюa dreptului este intim legatг de viaюa socialг. S-ar putea spune cг aceastг legгturг se cristalizeazг оn raporturi mai directe decвt celea ale moralei, spre exemplu, toate fenomenele juridice sunt fenomene sociale (evident, nu toate fenomenele sociale sunt fenomene juridice). Dacг moralitatea nu poate fi nici ea detaiatг de cadrul social оn schimb ea nu se sprijinг pe тАЬagenюiтАЭspecializaюi spre a o apгra, iar exerciюiul sгu poate fi la fel de bine individual, cвt ii colectiv.
Dreptul, dimpotrivг, oricare ar fi formele ii genurile sale, este totdeauna fondat pe recunoaiterea colectivг fгrг de care nu s-ar putea stabili acea corespondenюг оntre obligaюiile unora ii pretenюiile altora. Cu alte cuvinte dreptul este social prin vocaюie ii prin conюinut.
Juriitii au privit dintotdeauna instrumentul lor de lucru тАУ legea ca pe o realitate cu o incontestabilг оncгrcгturг social-umanг (тАЬiubi societas ibi jusтАЭ тАУ spuneau romanii). Preocupгri оn direcюia stabilirii legгturii dreptului cu mediul оnconjurгtor оntвlnim din cele mai vechi timpuri. РДi Aristotel ii Platon, Cicero, Hobbes, Hugo Groюius etc. Au fost preocupaюi de a stabili o posibilг corespondenюг a legilor оn lumea оnconjurгtoare. Montesquieu concepea chiar тАЬ spiritul legilor тАЭ оn relaюiile dintre oameni ii dintre aceitea ii mediul оnconjurгtor, definind legile ca raporturi necesare decurgвnd din natura lucrurilor.
Cu toate acestea, nu se poate vorbi despre o metodг sociologicг оn studiul dreptului de la оnceputul acestui secol. Sociologia ca atare, оii leagг оnceputurile de mijlocul secolului trecut. Ca itiinюг a societгюii, a formelor de coexistenюг socialг, sociologia debuteazг prin a afiia serioase rezerve faюг de itiinюa dreptului.
Оntвlnirea dintre sociologie ii drept s-a petrecut оn condiюiile оn care, la o sutг de ani de al apariюia, la 1804, a Codului civil francez s-a constatat o anumitг rгmвnere оn urmг a legilor faюг de evoluюia societгюii, o anumitг тАЬоntвrziere culturalгтАЭ a dreptului. Aceasta nu mai putea da оntotdeauna soluюii operative aspectelor noi pe care viaюa le ridica. Dreptul se afla тАЬоn оntвrziere faюг de fapteтАЭ, el оncepea sг-ii dezvгluie limitele.
Se apeleazг ii la sociologie, cercetвndu-se, dincolo de hotarele тАУ sacre pвnг atunci тАУ ale normei juridice, mediu social care condiюioneazг dreptul. Sociologia aduce o viziune nouг asupra dreptului тАУ definindu-l ca un fapt social тАУ ii оncearcг sг resistematizeze sursele evoluюiei ii influenюei dreptului asupra societгюii, oferind itiinюelor juridice o metodг raюionalг de studiere a fenomenului social.
Sociologii au recunoscut оn preocupгrile strгvechi ale dreptului elemente importante de sociologie juridicг. Ei au constatat, astfel, cг dintre toate fenomenele sociale (spirituale, morale, religioase etc.) fenomenul juridic se impune cu precгdere ca fiind cel mai caracteristic din punct de vedere social.
Fгcвnd eforturi pentru a ieii din tiparele pozitivismului, itiinюa dreptului acordг la rвndu-i, o tot mai mare atenюie cercetгrii legгturii dreptului cu mediul exterior. Оntrebгrile juriitilor bazate pe тАЬquid jurisтАЭ ii cele ale sociologilor bazate pe тАЬquid factiтАЭ оncep sг-ii gгseascг temeiuri de apropiere.
Specialistul оn drept public, profesorul francez Maurice Haurion remarca faptul cг тАЬ puюina sociologie te оndepгrteazг de drept, iar multa sociologie te readuce la elтАЭ. Оn replicг, sociologul francez тАУ jurist la origine тАУ George Gurvitch completa (peste timp) тАЬpuюin drept te оndepгrteazг de sociologie, iar mai mult drept te readuce la eaтАЭ.
Cel care pune bazele cercetгrii sociologice a dreptului este juristul german Eugen Erlich prin lucrarea sa тАЬ Bazele sociologiei dreptului тАЭ, apгrutг оn 1913.
Erlich, adept al тАЬliberului dreptтАЭ fundamenteazг necesitatea unei cercetгri mai cuprinzгtoare a realitгюii juridice, care nu se poate reduce la stadiul normelor ii instituюiilor juridice, fiind necesare cercetгri оn plan vertical, оn adвncime pentru a se pune оn evidenюг тАЬdreptul viuтАЭ.
Оn continuare cercetarea sociologicг juridicг ia amploare, contribuind la aceasta atвt sociologi de renume cum ar fi: G.Trade, Max Weber, Georg Simmel i. a., cвt ii juriiti bine cunoscuюi, spre exemplu Rudolf Stammler, Renato Treves, Jean Carbonier etc.
Cercetгrile sociologice juridice dau o perspectivг nouг studiului realitгюii juridice, ca realitate socialг, verificвnd modul оn care societatea influenюeazг dreptul ii suportг, la rвndu-i influenюa din partea acestuia. Acelaii obiect (dreptul) pe care itiinюele juridice оl studiazг din interior, sociologia juridicг a dreptului pune оn luminг faptul cг оntre fenomenele sociale existг unele care au un caracter juridic deosebit тАУ legile, activitatea jurisdicюionalг, activitatea administrativг, denumite uneori ii fenomene juridice primare, оntrucвt trгsгtura lor evident juridicг le face sг se identifice cu dreptul оn acelaii timp оnsг existг ii fenomene juridice secundare, оn care elementul juridic este mai puюin evident тАУ responsabilitatea socialг, statutul ii rolul individului etc., - deii nu se poate afirma cг acest element lipseite cu desгvвriire.
Cercetarea sociologicг juridicг оmbrгюiieazг fгrг discriminгri ambele forme de cuprindere a elementelor de juridicitate оn fenomenele vieюii sociale. Prin metode care-i rгmвn specifice (observaюia, sondajul de opinie, ancheta sociologicг, chestionarul, interviul), sociologia juridicг оmbrгюiieazг urmгtoarele domenii:
Domeniul creгrii dreptului;
Domeniul cunoaiterii legilor de cгtre cetгюeni ii organele de stat;
Domeniul poziюiei subiecюilor raporturilor sociale faюг de reglementгrile juridice оn vigoare;
Domeniul cercetгrii cauzelor concrete ale оncгlcгrii dreptului;
Domeniul limitelor reglementгrii juridice, al raportului dintre sfera reglementгrilor juridice ii extrajuridice, a formelor juridice ii metajuridice de influenюare a conduitei cetгюeneiti.
Оntre temele de cercetare sociologicг juridicг se оntвlnesc:
Documentгri solicitate de organe cu competenюe normative;
Investigaюii cu caracter de expertizг legalг;
Investigaюii privind modul de administrare a justiюiei;
Cunoaiterea legii;
Investigaюii privind desfгiurarea procesului de reintegrare socialг a persoanelor ce au comis fapte antisociale etc.

Cercetarea sociologicг juridicг (metoda sociologicг) poate fi utilizatг de legiuitor pentru a-ii procura informaюii оn legгturг cu mгsura оn care legea este respectatг ii оn ce proporюie legea оii gгseite suport din partea sentimentului juridic comun.
Exemplu. Sunt bine cunoscute rezultatele cercetгrilor care au stat la baza unor mгsuri legislativ-statale, cum ar fi legislaюia ii vвrsta adolescenюei, conceptul de fapte antisocialг, strategia activitгюii de cunoaitere a legilor etc. Iatг spre exemplu, оn problematica autoritгюii pгrinteiti, оntr-o anchetг socio-juridicг mai veche desfгiuratг оn SUA, cercetгtorii ii-au propus studierea urmгtoarelor aspecte:
Coincidenюele ii necoincidenюele оntre reglementarea autoritгюii pгrinteiti ii sentimentele juridice ale societгюii;
Unitatea sau diversitatea acelor sentimente;
Analiza importanюei unor factori de stratificare a opiniilor оn aceastг materie тАУ vвrsta, veniturile, sexul, pregгtirea etc., оn ce mгsurг rezultatele cercetгrii sociologice condiюioneazг oportunitatea unor reglementгri juridice.

Rezultatele cercetгrilor au scos la ivealг, cг оn numai cinci din chestiunile studiate s-a observat o coincidenюг a reglementгrilor de drept cu sentimentele celor chestionaюi. Оntrebгrile puse au fost de tipul: pгrinюii au dreptul sг controleze salariile copiilor? Care, poate fi vвrsta minimг pentru оncheierea cгsгtoriei?
Ancheta a scos la ivealг, printre alte concluzii, o lacunг a reglementгrii legale: inexistenюa unor dispoziюii privitoare la vвrsta adolescenюei. Sociologia ii psihologia opereazг o distincюie оn evoluюia tвnгrului, vorbind de adolescenюг ca perioadг imediat premergгtoare celei de maturitate psihicг (chiar cuvвntul vine de la adolesco тАУ ere тАУ a creite, a cгpгta puteri, a se maturiza).
Adolescenюa este stadiul оncepвnd cu procesul maturizгrii sexuale, ii sfвriind odatг cu apropierea maturitгюii (biopsihice). Оn general perioada se situeazг оntre anii 12/13 тАУ 18/19. Deii existг оn sociologie asemenea delimitгri, dreptul nu considerг vвrsta respectivг ca o etapг deosebitг оn dezvoltarea personalitгюii ii nu i se acordг forma unei categorii juridice separate ( e vorba, bineоnюeles, de dreptul SUA).
Aceastг anchetг a subliniat concluzii legate, оntre altele, ii de necesitatea unor revederi ale legislaюiei, оn diverse ramuri de drept, care sг punг оn luminг asemenea diferenюieri.
Deci оn concluzie putem spune, cг extinderea cercetгrii sociologice cu metodele proprii inclusiv sondajul de opinie sau ancheta sociologicг, nu au lгsat pe dinafarг nici aspectele juridice ale vieюii sociale. Dimpotrivг ca urmare a extinderii lor s-a conturat sociologia juridicг ca disciplinг de sinestгtгtoare, nгscutг din nevoie ii ca rezultat al analizei factorilor sociali de condiюionare ii intercondiюionare ai dreptului. Оn efortul de creare ii conturare cвt mai precisг a acestei discipline a fost creatг o Asociaюie internaюionalг de sociologie juridicг, iar la unele Facultгюi de drept se predau cursuri оn aceastг materie.


E. Metodele cantitative ii alte metode

Metodele cantitative, capгtг оn ultimul timp o tot mai mare pondere оn cercetarea itiinюificг juridicг, cu largi ii imediate aplicaюii оn practica dreptului. Оn general azi, teoria juridicг nu poate merge decвt оn strвnsг corelaюie cu nevoile practice ale creгrii ii aplicгrii dreptului.
Ipotezele itiinюifice se cer a fi verificate оn cadrul unor strategii ale dezvoltгrii fenomenului juridic, оn ultimг corelaюie cu scenariile dezvoltгrii economico-sociale. Descifrarea, explicarea, propunerea de decizii ii prognozг se bazeazг pe aprecieri teoretice argumentate prin experienюг dobвnditг din studiul cazurilor secundare. Existг оn югrile occidentale chiar o ramurг specializatг тАУ jurometria тАУ care pleacг de la procedeul cazuistic ca un mod de abordare orientat spre cazul singular.
Necesitatea introducerii unor metode cantitative оn cercetarea itiinюificг juridicг ii оn practica dreptului a izvorвt din nevoia de a conferi noi valenюe acestei cercetгri, оn strвnsг legгturг cu unitгюile practice. Folosirea calculatoarelor ajutг deciziei, aceastг folosire nu оngusteazг posibilitгюile de decizie, ci dimpotrivг le optimizeazг. Timpul economisit este folosit la fundamentarea temeinicг a deciziei. Informatica juridicг оmbunгtгюeite procesul decizional prin rapiditatea efectuгrii diferitelor operaюiuni.
Оn ultimul timp, chiar оn plan decizional se poate vorbi de rolul ordinatorului тАУ este vorba de deciziile cu caracter тАЬrepetitivтАЭ (mai ales оn domeniul deciziei administrative) caracterizate prin faptul cг оn conюinutul lor se face aplicarea mecanicг ii identicг (pentru aceleaii categorii de fapte) a unor norme juridice la situaюii reductibile оn formule matematice finale.

Pe plan mondial cercetгrile de informaticг juridicг au fost orientate оn urmгtoarele direcюii:
Elaborarea ii sistematizarea legislaюiei;
Evidenюa legislativг;
Evidenюa deciziilor de practicг judecгtoreascг (a precedentelor judecгtoreiti);
Stocarea ii sistematizarea informaюiei juridice;
Evidenюe criminologice etc.

Оn planul evidenюei legislative calculatorul, оn baza programelor informatice oferг datele necesare оn vederea aprecierii exacte a corelaюiilor dintre reglementгri, realizвnd recesгmвntul normelor ce pot intra оn conflict.
Consiliul Europei (prin Direcюia Afacerilor juridice) ii Comisia Pieюei Comune (prin Serviciul Juridic) desfгioarг оn mod coordonat eforturi pentru unificarea cercetгrilor privind perspectivele legislaюiei comunitare.
Оncг din anul 1969, comitetul miniitrilor din Consiliul Europei a creat un organ de experюi pentru armonizarea modalitгюilor implementгrii informaюiei juridice оn calculator оn domeniul privind tratatele internaюionale, reglementгri interne ii date de statisticг juridicг.
Este оn afara discuюiei faptul cг, оn condiюiile tehnice actuale nu se pune problema utilizгrii calculatorului pentru a оnlocui judecгtorul оn pronunюarea unei soluюii оn procesul judiciar.
Hotгrвrea judecгtoreascг nu оnseamnг aplicarea pur mecanicг a legii la o cauzг determinatг. Aia cum nu existг douг frunze absolut identice, doi fulgi de nea la fel, tot astfel nu putem sг оntвlnim douг speюe, douг cazuri de viaюг, identice, chiar dacг оn elementele lor generale, speюele ce se deduc оn faюa completului de judecatг pot prezenta (ii prezintг) multe aspecte comune. Instanюa trebuie, pentru acest motiv, sг facг o evaluare a fiecгrei speюe sub cele mai variate aspecte, cu grijг de nuanюe ii de individualizare a trгsгturilor ce sunt impuse de circumstanюele fiecгrei cauze ii de particularitгюile fiecгrui participant (reclamant, pвrвt, inculpat, parte civilг, parte responsabilг etc.) la procesul judiciar. Aceasta nu оnseamnг cг ordinatorul nu-ii aflг locul pe masa judecгtorului. Dimpotrivг, aia cum demonstreazг situaюia organizгrii instanюelor din югrile dezvoltate pe masa fiecгrui judecгtor se aflг un terminal de la care se poate obюine оntr-un termen record o cantitate de informaюie legislativг de doctrinг ii de practicг, care scuteite eforturi considerabile, aduce plusul de exactitate, de siguranюг ii accelereazг considerabil rezultatul (stabilirea ii motivarea soluюiei).
Оn general, metodele cantitative aplicate оn drept din care am amintit doar cвteva тАУ au meritul incontestabil de a contribui efectiv la perfecюionarea reglementгrilor juridice, la sporirea eficienюei lor sociale, precum ii la оmbunгtгюirea activitгюii practice de realizare a dreptului. De aceea orice rezervг, orice prejudecatг cu privire la utilitatea acestor metode trebuie statornic оnlгturate.
Dintre alte metode este de reюinut importanюa folosirii metodei statistice, utilг atвt pentru procesul de elaborare a dreptului cвt ii pentru cel de aplicare. De altfel, statistica judiciarг s-a conturat ca un domeniu distinct al statisticii.
Cвt priveite metoda experimentalг тАУ proprie itiinюelor naturii, menюionгm cг оn domeniul dreptului uneori оn domeniul reglementгrii cu caracter economic, cвnd punвndu-se problema unei transformгri de ansamblu, la scara naюionalг, s-a recurs оn prealabil la verificarea noilor mгsuri la scarг redusг, оn cвteva unitгюi.



Concluzii

Pornind de la legгtura indisolubilг оntre drept ii stat, ceea ce face ca oamenii de itiinюг, specialiiti оn teoria dreptului, sг se ocupe, de asemenea, de teoria statului, au apгrut lucrгri teoretice cu caracter monografic sau cursuri universitare dedicate studierii comune a statului ii dreptului, constituindu-se ii o disciplinг distinctг de teoria generalг a statului ii dreptului.
Оn principiu, itiinюa juridicг ar fi incompletг, iar juristul unilateral fгrг studierea statului, оn aia mгsurг cele douг fenomene тАУ statul ii dreptul, sunt legate unul de altul. De aceea unele concepte, noюiuni, categorii legate de stat se analizeazг оn cadrul disciplinei Teoria generalг a dreptului ii statului. Оn orice caz, teoria generalг a dreptului ii statului nu poate evita abordarea unor teme privind statul, legгtura sa cu dreptul, fiindcг numai astfel va putea da o imagine armonios оnchegatг ii bine conturatг asupra dreptului.
Revenind la cercetarea ii definiюia obiectului teoriei generale a dreptului ii statului este de reюinut cг ea studiazг dreptul ii statul оn ansamblu оn generalitatea ii integritatea sa, ordinea juridicг оn оntregime. Ea formuleazг definiюia dreptului ii statului, celelalte concepte, categorii caracteristice dreptului, fiind valabile pentru toate itiinюele juridice, cum sunt, bunгoarг, categoriile de normг juridicг izvor de drept, sistem de drept, ordine de drept, rгspundere juridicг, drept subiectiv i.a. De asemenea, ea formuleazг o serie de principii generale, valabile pentru toate itiinюele juridice. De exemplu, principiile legalitгюii, supremaюiei legii, prezumюiei de cunoaitere a legii (nimeni nu se poate scuza de necunoaiterea legii) i.a. Teoria generalг a dreptului ii statului studiazг, de asemenea, metodologia de cercetare, folositг de itiinюa dreptului.
Ca disciplinг de оnvгюгmвnt teoria generalг a dreptului ii statului are ii un caracter de introducere оn studiul materiilor juridice. Ea poate fi оnsг ii o disciplinг conclusivг, de sintezг, dar pentru aceasta ar trebui studiatг оn ultimii ani sau chiar оn ultimul an de studii, dupг оnsuiirea majoritгюii materiilor.

Metodologia juridicг poate sг aparг ca o itiinюг despre itiinюa dreptului care dezvгluie aspecte din cele mai importante ii pasionante cum ar fi: modul cum lucreazг omul de itiinюг, dar ii artizanul dreptului, regulile itiinюei dreptului, caracterul sгu.
Ca ii оn orice domeniu, cercetarea itiinюificг juridicг se bazeazг pe folosirea unei metodologii, a unui ansamblu de metode ii procedee cu ajutorul cгrora are loc studierea dreptului оn toatг complexitatea sa
Оn legгturг cu acest fapt menюionгm extinderea cercetгrilor interdisciplinare cu folosirea evidentг ii a unor metode complexe. РДtiinюele juridice nu au fost nici ele scutite de aceastг orientare, deii din pгcate, оn acest domeniu s-a fгcut destul de puюin pentru cercetarea teoreticг a noilor metodologii ii, ca o consecinюг fireascг a acestei stгri de lucruri, nici utilizarea practicг a noilor metode nu a оnregistrat progresele necesare.
O bunг cunoaitere, explicare ii interpretare a dreptului (a fenomenului juridic) reclamг o metodologie corespunzгtoare оn baza cгreia sг se realizeze o оnюelegere itiinюificг a mecanismului acюiunii sociale a dreptului, a funcюiilor lui, a esenюei conюinutului ii formei sale, a legгturilor sale multiple cu societatea.
Referindu-ne la principalele metode ale cercetгrii juridice menюionгm оn primul rвnd metoda logicг.
Оn cercetarea dreptului, a fenomenului juridic atвt de complex, Teoria dreptului, toate itiinюele juridice se folosesc de categoriile, raюionamentele logice. Fгcвnd abstracюie de ceea ce nu este esenюial, оntвmplгtor оn existenюa dreptului, teoria cautг sг dezvгluie, folosindu-se de metoda logicг, ceea ce este esenюial, caracteristic, pentru drept. De importanюa aplicгrii Logicii оn cercetarea fenomenului juridic vorbeite оnsгii faptul cг s-a conturat ca o disciplinг aparte logica juridicг.
Оn legгturг cu metoda istoricг arгtгm cг potrivit acestei metode itiinюele juridice cerceteazг dreptul оn perspectiva ii evoluюia sa istoricг, de-a lungul diferitelor orвnduiri sociale, ele analizeazг esenюa, forma ii funcюiile dreptului raportate la etapa istoricг pe care o strгbate o societate, itiut fiind cг instituюiile juridice poartг pecetea transformгrilor istorice ale poporului ii югrii respective.
Apelвnd la istorie, dreptul оii aflг condiюiile ce-i pot descifra ascendenюa. Astfel, plecвnd de la datele pe care le oferг istoria, оn cercetarea marilor instituюii juridice itiinюa dreptului, constatвnd vechimea lor, le urmгreite evoluюia, configuraюia, funcюiile etc.
O altг metodг, ce poate fi amintitг оn cadrul aceluiaii capitol, este metoda comparatг. Compararea sistemelor de drept ale diverselor state, a trгsгturilor ramurilor, instituюiilor ii normelor acestora s-a dovedit extrem de fructuoasг оn procesul metodologic de studiere a fenomenului juridic.
Comparaюia ajutг esenюial la construirea tipologiilor juridice ii clasificгrilor, оn procesul de legiferare. Metoda comparativг are, de asemenea, o importanюг majorг, ea furnizвnd informaюii preюioase legiuitorului, оn legгturг cu reglementгrile cuprinse оn alte sisteme de drept sau оn documente juridice internaюionale. Prin studiul comparat al diferitelor instituюii juridice naюionale se desprind factorii se determinг atвt trгsгturile lor comune cвt ii cele specifice Importanюa deosebitг a metodei comparate este datг ii de crearea unei ramuri distincte оn sistemul itiinюelor juridice dreptul comparat.
Metoda sociologicг, reprezintг o direcюie de cercetare cu reale foloase pentru cunoaiterea realitгюii juridice.
Sociologia aduce o viziune nouг asupra dreptului тАУ definindu-l ca un fapt social тАУ ii оncearcг sг resistematizeze sursele evoluюiei ii influenюei dreptului asupra societгюii, oferind itiinюelor juridice o metodг raюionalг de studiere a fenomenului social. Cercetarea sociologicг juridicг (metoda sociologicг) poate fi utilizatг de legiuitor pentru a-ii procura informaюii оn legгturг cu mгsura оn care legea este respectatг ii оn ce proporюie legea оii gгseite suport din partea sentimentului juridic comun.
Necesitatea introducerii unor metode cantitative оn cercetarea itiinюificг juridicг ii оn practica dreptului a izvorвt din nevoia de a conferi noi valenюe acestei cercetгri, оn strвnsг legгturг cu unitгюile practice. Folosirea calculatoarelor ajutг deciziei, aceastг folosire nu оngusteazг posibilitгюile de decizie, ci dimpotrivг le optimizeazг. Timpul economisit este folosit la fundamentarea temeinicг a deciziei. Informatica juridicг оmbunгtгюeite procesul decizional prin rapiditatea efectuгrii diferitelor operaюiuni.
Ca o concluzie, dupг prezentarea succintг a metodelor de cercetare, se impune constatarea cг ele nu trebuie оnюelese оn mod izolat, ci оn interdependenюa complementaritatea lor. Folosindu-le astfel, cercetarea itiinюificг juridicг, atвt cea fundamentalг, preponderent teoreticг, cвt ii cea aplicativг are garanюia obюinerii unor rezultate valoroase ii utile.


Bibliografie

N. Popa. Teoria generalг a dreptului. Bucureiti, 1992.
G.Vrabie, S. Popescu. Teoria generalг a dreptului. Iaii, 1993.
I. Ceterchi, M. Luburici. Teoria generalг a statului ii dreptului. Bucureiti, 1983.
A. Gulipe. C voprosu o formirovanii metodologhii pravovoi nauchi. Sovetscoe gosudarstvo i pravo. 1991, Nr. 4.
V. Cozlov. Problemо predmeta i metodologhia obicei teorii prava. Leningrad, 1989
D. Ciobanu. Introducere оn studiul dreptului. Bucureiti, 1993.
I. Humг. Introducere оn studiul dreptului. Iaii, 1993
Teoria generalг a dreptului. (curs de lecюii). N. Novgorod, 1993.
L. Mamut. Nauca o gosudarstve i prave: neobhodimosti radicalinogo obnovlenia.// Filosofschie nauchi. 1989, Nr. 11


Planul lucrгrii

Introducere
Obiectul de studiu
Metodele cercetгrii itiinюifice a fenomenului juridic
Consideraюii generale
Noюiunea metodologiei juridice
Metodologia cercetгrii itiinюifice juridice
Metoda logicг
Metoda istoricг
Metoda comparativг
Metoda sociologicг
Metoda cantitativг ii alte metode
Concluzii
Bibliografie

Вместе с этим смотрят:

A history of the english language

About England

Accommodation in St.Petersburg

Acquaintance with geometry as one of the main goals of teaching mathematics to preschool children

Affixation in modern english