Notiunea si clasificarea actelor juridice civile /на латыни/
INTRODUCERE
Naiterea unui raport juridic civil concret presupune existenюa unei norme juridice civile ca premisг necesarг ii obligatorie prin care raporturile sociale devin raporturi juridice abstracte, precum ii producerea unui fapt juridic de care legea civilг leagг naiterea modificarea sau stingerea unui raport juridic civil concret.
Devin izvoare ale raporturilor juridice civile concrete numai acele fapte de care norma juridicг civilг leagг producerea de efecte juridice, ele devenind prin aceasta fapte juridice.
Se poate concluziona cг prin izvor al raportului juridic civil concret se оnюelege o оmprejurare (act sau fapt) de care legea civilг leagг naiterea modificarea sau stingerea unui raport juridic civil concret.
Noюiunea ii clasificarea actelor juridice civile
Definiюia actului juridic civil
Prin act juridic civil se оnюelege manifestarea de voinюг fгcutг cu intenюia de a produce efecte juridice adicг de a naite, modifica, transmite sau stinge un raport juridic civil concret.
Din aceastг definiюie rezultг cг actul juridic prezintг urmгtoarele elemente caracteristice:
Actul juridic este оnainte de toate, o manifestare de voinюг a unei sau mai multor persoane fizice sau juridice;
Manifestarea de voinюг este fгcutг cu intenюia de a produce efecte juridice respectiv de a crea, modifica, transmite sau stinge raporturi juridice civile concrete.
Оn literatura de specialitate, practica judiciarг ii chiar оn legislaюia civilг termenul de act juridic este folosit оn douг sensuri. Оntr-un prim sens actul juridic desemneazг оnsгii manifestarea de voinюг оn scopul de a produce efecte juridice, adicг оnsгii operaюia juridicг ce se оncheie (negotium). Оn cel de al doilea sens, actul juridic desemneazг оnscrisul constatator al operaюiunii juridice (innstrumentum) fгcute de pгrюi оn vederea pronunюгrii unui mijloc de probг оntr-un eventual litigiu.
Pentru evitarea oricгror confuzii cu privire la cele douг accepюiuni este indicat ca termenul de act juridic sг fie folosit pentru desemnarea operaюiei juridice (negotium), iar pentru desemnarea оnscrisului constatator ale acestei operaюii juridice (instrumentum) sг fie utilizat termenul de оnscris.
Clasificarea actelor juridice civile
Concepюia de act juridic civil este rezultatul unui proces de generalizare ii abstractizare a trгsгturilor comune tuturor actelor juridice civile care se оntвlnesc оn circuitul civil.
Datoritг regimului juridic diferit pe care оl au diferite categorii de acte juridice civile, atвt оn literatura de specialitate, cвt ii оn practica judecгtoreascг s-a considerat necesar ii util sг se facг clasificarea actelor juridice civile.
La baza clasificгrilor actelor juridice stau criterii variate cum ar fi numгrul pгrюilor оntre care se оncheie actul, conюinutul, cauza, forma, modul de executare, efectele actelor etc.
Оn continuare vor fi оnfгюiiate principalele categorii de acte juridice civile:
Acte juridice unilaterale, bilaterale ii multilaterale.
Aceastг clasificare are la bazг criteriul numгrului pгrюilor participante la actul juridic.
Actele juridice unilaterale sunt produsul manifestгrii de voinюг a unei singure pгrюi.
juridic bilateral reprezintг voinюa concordantг a douг pгrюi, iar cel multilateral este rezultatul acordului de voinюг a trei sau mai multe pгrюi.
juridic unilateral fiind rezultatul voinюei unei singure pгrюi sunt mai rare. Intrг оn aceastг categorie testamentul, promisiunea publicг de recompensг, acceptarea unei moiteniri, renunюarea la moitenire, confirmarea unui act juridic anulabil etc.
Actele bilaterale ii multilaterale se mai numesc convenюii sau contracte, termeni echivalenюi ii folosiюi unul pentru altul оn limbajul juridic curent. Sunt acte bilaterale, spre exemplu, contractul de vвnzare-cumpгrare, contractul de schimb, contractul de donaюie, contractul de оmprumut etc. Exemplul tipic de contact multilateral este contractul de societate civilг.
Clasificarea actelor juridice оn unilaterale ii bilaterale nu trebuie confundatг cu clasificarea contractelor оn unilaterale ii bilaterale. Astfel, unilateral care este un act juridic bilateral, fiind rodul voinюei a douг pгrюi, dг naitere la obligaюii numai pentru una din pгrюi, cum este spre exemplu contractul de donaюie, оmprumut de folosinюг, pe cвnd contractul bilateral sau sinalagmatice dau naitere la obligaюii pentru ambele pгrюi, precum ar fi, contractul de vвnzare-cumpгrare, contractul de schimb etc.
Rezultг, aiadar, cг оn timp ce toate contractele, inclusiv cele unilaterale, fac parte din categoria actelor juridice bilaterale sau multilaterale, оn schimb, actele juridice unilaterale nu sunt contracte, ele fiind rezultatul manifestгrii unilaterale de voinюг.
Clasificarea actelor juridice оn unilaterale, bilaterale ii multilaterale prezintг importanюг sub aspectul aprecierii valabilitгюii lor din punct de vedere al voinюelor. Astfel, actele unilaterale sunt valabile prin manifestarea voinюei unei singure pгrюi, оn timp ce pentru valabilitatea actelor bilaterale ii multilaterale trebuie sг existe douг sau mai multe voinюe juridice.
Regimul juridic al viciilor de consimюгmвnt este diferit, оn funcюie de cele douг categorii de acte. Оntr-adevгr eroarea ca viciu de consimюгmвnt se poate оntвlni atвt la actele unilaterale, cвt ii la cele bilaterale ii multilaterale, pe cвnd dolul ii violenюa se оntвlnesc de regulг, numai la actele bilaterale ii multilaterale.
2. Acte juridice cu titlu gratuit ii acte juridice cu titlu oneros
La baza acestei clasificгri stг scopul urmгrit de pгrюi la оncheierea actului juridic civil.
Actele cu titlu gratuit sunt actele prin care se procurг uneia din pгrюi un folos patrimonial ca aceasta din urmг sг fie obligatг, la rвndul ei, la un echivalent. Sunt acte cu titlu gratuit, testamentul, donaюia, comodatul, mandatul gratuit etc.
La rвndul lor actele cu titlu gratuit se оmpart оn libertгюi ii acte dezinteresate. Libertгюile sunt acte cu titlu gratuit prin care o persoanг оii micioreazг propriul sгu patrimoniu, fгrг a primi оn schimb un echivalent cum este, de pildг, donaюia. Actele dezinteresate sunt acele acte prin care o persoanг face alteia un serviciu, fгrг a miciora propriul sгu patrimoniu, cum ar fi, spre exemplu, mandatul remunerat, оmprumutul fгrг dobвndг, depozitul gratuit etc.
Actele cu titlu oneros sunt acele acte prin care o persoanг procurг alteia un folos patrimonial оn schimbul unui echivalent, fiecare din pгrюi urmгrind un avantaj economic. Оn legгturг cu definiюia contractului oneros, оn art cccc se aratг: тАЬcontractul oneros este acela оn care fiecare parte voieite a-ii procura un avantajтАЭ. Sunt contracte cu titlu oneros, contractul de vвnzare-cumpгrare, contractul de antreprizг, contractul de locaюiune etc.
Оmpгrюirea actelor juridice оn gratuite ii oneroase prezint interes juridic din mai multe puncte de vedere. Astfel, atвt sub aspectul capacitгюii de a оncheia actele cu titlu gratuit cвt ii al exigenюelor de formг ale aceloraii acte, legea prevede condiюii mult mai severe, оn raport cu actele cu titlu oneros. De asemenea, pentru actele cu titlu oneros prin lege, sunt stabilite condiюii mult mai severe sub aspectul rгspunderii pгrюilor, iar obligaюiile pгrюilor sunt mai amгnunюit ii mai exigent reglementate, faюг de actele cu titlu gratuit.
3. Оn funcюie de momentul оn care urmeazг sг-ii producг efectele, actele juridice se оmpart оn acte оntre vii ii acte pentru cauzг de moarte. Actele care se оncheie pentru a-ii produce efectele оn timpul vieюii celor de la care emanг se numesc acte оntre vii (inter vivos). Ele sunt marea majoritate a actelor juridice. Dimpotrivг, actele care se оncheie pentru a-ii produce efectele numai dupг moarte, se numesc acte pentru cauzг de moarte (mortis cauza). Exemplu tipic de acte pentru cauzг de moarte este testamentul prin care testatorul dispune de bunurile ce le va lгsa la deces. Testamentul este numit ii act de ultimг voinюг, fiindcг pвnг la moarte, poate fi oricвnd modificat ori revocat.
Clasificarea actelor juridice оntre vii ii pentru cauzг de moarte prezintг interes din punct de vedere juridic, sub aspectul formei оn care se оncheie. Astfel, actele pentru cauzг de moarte sunt acte solemne, оn timp ce actele оntre vii sunt solemne numai ca excepюie. De asemenea, actele pentru cauzг de moarte sunt supuse unor reglementгri mai restrictive оn ceea ce priveite capacitatea de a dispune ii uneori, chiar ii cu privire la capacitatea de a primi.
4. Acte constitutive, translative ii declarative
La baza acestei clasificгri se aflг criteriul efectului produs de actul juridic.
Actul contitutiv este acel act juridic care dг naitere la un drept subiectiv civil ce n-a existat anterior. Sunt acte juridice civile constitutive, actul de constituire a unui uzufruct, a unei ipoteci etc.
Actele translative sunt actele ce au ca efect transmiterea unui drept subiectiv civil dintr-un patrimoniu оn alt patrimoniu. Marea majoritate a actelor juridice civile sunt translative cum ar fi spre exemplu, contractul de vвnzare-cumpгrare, donaюia, cesiunea de creanюг etc.
Sunt acte declarative cele care au ca efect recunoaiterea, definitivarea ori consolidarea unui drept subiectiv civil preexistent. Ele definitiveazг drepturi ii obligaюii ale pгrюilor ce au existat anterior оncheierii actului. Fac parte din aceastг categorie partajul (оmpгrюeala), actul confirmativ pentru care o persoanг renunюг la dreptul de a invoca nulitatea relativг.
Interesul juridic al acestei clasificгri constг оn aceea cг actele constitutive ii translative produc efecte numai pentru viitor, оn timp ce actele declarative produc efecte ii pentru trecut.
5. Dupг importanюa lor actele juridice civile se оmpart оn acte de conservare, de administrare ii de dispoziюie
Actele juridice de conservare sunt actele prin care se urmгreite preоntвmpinarea pierderii unui drept subiectiv civil. Intrг оn aceastг categorie actele prin care se оntrerupe prescripюia, оnscrierea unei ipoteci, somaюia etc. Prin astfel de acte, оn schimbul unei cheltuieli minime se pгstreazг sau se salveazг un drept de o valoare mai mare.
Actele juridice de administrare sunt acele acte prin care se realizeazг o normalг punere оn valoare a unui bun ori a unui patrimoniu. Sunt acte de administrare оncasarea veniturilor, perceperea fructelor, asigurarea unui bun, reparaюiile de оntreюinerea a unui bun etc.
Actele de dispoziюie sunt acele acte prin care se оnstrгineazг bunuri, se constituie drepturi reale, principale sau accesorii asupra bunurilor ori se renunюг la drepturi. Fac parte din aceastг categorie contractul de vвnzare-cumpгrare, de schimb, de donaюie, constituirea unui drept de uzufruct, a unei ipoteci, remiterea de donaюie.
Aceastг clasificare prezintг importanюг оn materie de reprezentare ii capacitate. Оntinderea puterilor de reprezentare ale pгrinюilor ii tutorilor depind de categoria de acte luate оn considerare. Astfel, actele de conservare pot fi оncheiate valabil chiar de persoane lipsite de capacitate de exerciюiu. Actele de administrare se оncheie оn numele ii pe seama celui lipsit de capacitate de exerciюiu, de reprezentantul sгu legal тАУ pгrinte sau tutore тАУ fгrг a fi nevoie pentru validitatea lor de оncuviinюare din partea autoritгюii tutelare.
Clasificarea prezintг interes ii оn ceea ce priveite оntinderea оmputernicirilor mandatarului. Mandatul general este valabil numai pentru actele de conservare ii administrare, iar pentru actele de dispoziюie trebuie sг existe un mandat special.
6. Оn funcюie de modul lor de оncheiere, actele juridice civile se clasificг оn acte consensuale, solemne, formale ii reale.
Actele consensuale sunt acele acte care iau naitere оn mod valabil prin simpla manifestare de voinюг a pгrюilor, fгrг a fi necesar оndeplinirea vreunei formalitгюi. Оn dreptul nostru civil funcюioneazг regula consensualitгюii actelor juridice civile, оn sensul cг ele sunt valabile prin simpla manifestare de voinюг. Marea majoritate a actelor juridice civile sunt consensuale.
Sunt solemne sau formale actele pentru validitatea cгrora legea cere expres оncheierea lor оntr-o anumitг formг. Intrг оn aceastг categorie, testamentul, donaюia, contractul de ipotecг etc.
Actele reale sunt acele acte оn care manifestarea de voinюг, este оnsoюitг de remiterea (predarea) bunului. Intrг оn aceastг categorie contractul de оmprumut, de depozit, gajul etc.
Utilitatea distincюiei dintre actele consensuale solemne ii reale se manifestг оn aceea cг nerespectarea formei la actele solemne (formale) este sancюionatг cu nulitatea absolutг, оn vreme ce actele consensuale sunt valabile indiferent de forma оn care au fost оncheiate. Оncheierea actelor juridice solemne prin mandatar presupune ca ii procura sг fie fгcutг оn formг solemnг, ceea ce nu se cere оn cazul actelor consensuale.
De asemenea, regimul probator este diferit pentru toate cele trei categorii de acte.
7. Clasificarea actelor juridice civile оn acte patrimoniale ii acte nepatrimoniale se face оn funcюie de conюinutul lor:
Actul juridic patrimonial este actul al cгrui conюinut este susceptibil de a fi evaluat оn bani. Intrг оn aceastг categorie actele juridice civile privesc drepturile reale ii drepturi de creanюг.
Actul juridic nepatrimonial este acela al cгrui conюinut nu poate fi evaluat оn bani. Ele privesc drepturile nepatrimoniale.
Aceastг clasificare prezintг interes din punct de vedere juridic оn materia nulitгюilor ii a ocrotirii persoanelor incapabile.
8. Dupг cum au sau nu legгturг cu modalitгюile actului juridic civil (termen, condiюie, sarcinг) distingem acte pure ii simple ii acte afectate de modalitгюi.
Actul juridic pur ii simplu este actul care nu este afectat de modalitгюi. Intrг оn aceastг categorie cгsгtoria, adopюia, recunoaiterea filiaюiei, opюiunea succesoralг.
Actele afectate de modalitгюi este actul care cuprinde o modalitate, adicг un termen, o condiюie sau o sarcinг, оn funcюie de care оncepe sau оnceteazг sг-ii producг efectele. Sunt acte juridice civile afectate de modalitгюi contractul de оmprumut, contractul de vвnzare cu clauzг de оntreюinere, contractul de asigurare, contractul de donaюie cu sarcinг, etc.
Importanюa acestei clasificгri se manifestг sub aspectul valabilitгюii, оn sensul cг оn cazul actelor juridice civile de a cгror esenюг este existenюa unei modalitгюi, lipsa acesteia atrage dupг sine ineficienюa actului. De asemenea, sub aspectul efectelor, la actele pure ii simple, efectele se produc imediat, definitiv ii irevocabil, оn timp ce la actele afectate de modalitгюi, producerea sau оncetarea efectelor depinde de un eveniment viitor care este termenul sau condiюia.
9. Actele juridice principale ii actele juridice accesorii
La baza acestei clasificгri se aflг raportul ce existг оntre ele. Actele juridice principale sunt acele acte care au o existenюг de sine stгtгtoare independentг de vreo legгturг cu alte acte. Majoritatea actelor juridice de drept civil sunt acte principale оn sensul cг regimul lor juridic nu este dependent de al altor acte juridice.
Actele juridice accesorii sunt acele acte care nu au o existenюг de sine stгtгtoare, soarta lor juridicг depinzвnd de soarta unui act juridic principal. Aia sunt spre exemplu, contractele prin care se constituie garanюii, cum ar fi fidejusiunea, amanetul, ipoteca, sunt acte accesorii оn raport cu actul generator al obligaюiei garantate.
Importanюa acestei clasificгri se manifestг pe planul examinгrii validitгюii ii eficacitгюii acestor acte, soarta juridicг a actelor accesorii depinzвnd оntrutotul de soarta juridicг a actelor principale.
Оn raport cu cauza sau scopul lor, actele juridice civile pot fi оmpгrюite оn acte cauzale ii acte abstracte.
Actul cauzal este acela pentru a cгrui validitate nu este necesar examinarea cauzei. Sunt acte abstracte titlurile de valoare, adicг оnscrisurile оn care sunt оncorporate drepturi de creanюг, cum ar fi, spre exemplu, obligaюiunile cec, cambiile, conosamentele.
Importanюa acestei clasificгri constг оn aceea cг la actele cauzale, cauza fiind un element esenюial pentru valabilitatea lor, lipsa, falsitatea, ilicitatea ori imoralitatea cauzei sunt sancюionate cu nulitatea actelor respective, оn timp ce actele abstracte fiind detaiate de cauza lor, absenюa, nerealizarea, ilicitatea sau imoralitatea cauzei nu au nici o оnrвurire asupra valabilitгюii lor.
10. Оn funcюie de modul cum pot fi оncheiate, actele juridice civile se оmpart оn acte strict personale ii acte оncheiate prin reprezentare.
Actele juridice personale sunt acele acte care nu pot fi оncheiate decвt personal, nefiind susceptibile a fi оncheiate prin reprezentant. Astfel de acte sunt testamentul, cгsгtoria, recunoaiterea filiaюiei, etc.
Actele juridice оncheiate printr-un reprezentare sunt actele juridice ce se оncheie de o altг persoanг оn calitate de reprezentant.
Importanюa acestei clasificгri constг оn aceea cг actele strict personale constituind excepюia, sunt guvernate de norme juridice ce cuprind unele reguli speciale ce sunt de strictг interpretare ii aplicare. De asemenea, оn timp ce valabilitatea actului juridic strict personal se apreciazг numai оn raport de persoana sau persoanele ce le оncheie, la actele оncheiate prin reprezentant se apreciazг ii prin persoana reprezentantului.
11. Dupг reglementarea ii denumirea lor legalг, actele juridice civile se clasificг оn acte numite (tipice) ii acte nenumite (atipice)
Sunt
acte juridice numite sau tipice acele care au o denumire stabilitг de legislaюia civilг, precum ii o reglementare proprie. Marea majoritate a actelor juridice civile sunt numite, cum ar fi, spre exemplu, contractul de vвnzare-cumpгrare, mandatul, locaюie, depozit, etc.
Prin
acte juridice nenumite se оnюeleg acele acte care nu sunt nominalizate ii nu au o reglementare proprie оn legislaюia civilг. Un asemenea act juridic civil este contractul de vвnzare cu clauzг de оntreюinere.
Clasificarea actelor numite ii nenumite prezintг importanюг juridicг sub aspectul regulilor aplicabile celor douг categorii de acte. Astfel, actelor juridice civile nenumite li se aplicг regulile generale ce reglementeazг actele juridice sau ale celui cu care are mai multг asemгnare.
12. Dupг modul lor de executare, actele juridice civile se оmpart оn acte cu executare imediatг ii acte cu executare succesivг.
Actele cu executare imediatг sunt acele acte a cгror executare se produce o singurг datг, printr-o singurг prestaюie din partea debitorului. Fac parte din aceastг categorie, darul manual, vвnzarea-cumpгrarea unui bun, cвnd pe loc se plгteite preюul ii se predг bunul.
Actele juridice cu executare succesivг sunt acele acte a cгror executare se realizeazг prin mai multe prestaюii succesive. Intrг оn aceastг categorie, contractul de rentг viagerг, donaюia cu sarcina оntreюinerii, vвnzarea-cumpгrarea оn rate etc.
Aceastг clasificare prezintг interes din punct de vedere juridic sub aspectul sancюiunilor ce se aplicг оn caz de neexecutare. Astfel, оn timp ce contractele sinalagmatice cu executare imediatг li se aplicг rezoluюiunea pentru neexecutarea culpabilг sau necorespunzгtoare, contractelor sinalagmatice cu executare succesivг li se va aplica rezilierea. De asemenea, оn cazul actelor juridice cu executare succesivг, pentru fiecare prestaюie curge o prescripюie extinctivг distinctг.
13. Оn funcюie de rolul voinюei pгrюilor оn stabilirea conюinutului actului juridic civil, distingem acte subiective ii acte condiюie.
Actele juridice subiective se caracterizeazг prin aceea cг оntreg conюinutul lor este stabilit prin voinюa pгrюilor care le-au оncheiat. Acestea sunt marea majoritate a actelor de drept civil.
Actele juridice condiюie sunt acele acte al cгror conюinut este predeterminat de norme imperative, pгrюile actelor juridice exprimвndu-ii voinюa numai оn privinюa naiterii lor. Exemplu de act juridic condiюie este cгsгtoria.
Aceastг clasificare prezintг importanюг din punct de vedere al aprecierii condiюiilor de validitate ale celor douг acte. Astfel, conюinutul actelor juridice condiюie fiind reglementat оn mod imperativ de lege, valabilitatea lor se apreciazг оn limitele acestor norme juridice imperative, оn vreme ce aprecierea valabilitгюii actelor subiective al cгror conюinut este stabilit de pгrюi se face оn limite mai largi.
Pe de altг parte, оn timp ce actele juridice condiюie nu pot fi decвt cele stabilite ii reglementate de lege, actele subiective nu se limiteazг numai la cele expres reglementate de lege.
Condiюiile de valabilitate ale actelor juridice civile.
Dupг reglementгrile de bazг pe care ni le oferг doctrina juridicг, condiюiile esenюiale pentru validitatea convenюiilor sunt:
Capacitatea de a contracta;
Consimюгmвntul valabil al pгrюii care se obligг;
Un obiect determinat;
O cauzг licitг.
Оn legгturг cu aceste prevederi se impun a fi fгcute unele precizгri. Astfel, deii textul se referг la convenюii, condiюiile enumerate sunt necesare ii valabile pentru toate actele juridice, indiferent cг acestea sunt unilaterale sau bilaterale. Pe de altг parte, deii textul se referг la consimюгmвntul valabil al pгrюii care se obligг, totuii toate pгrюile actului juridic, inclusiv creditorul, trebuie sг exprime un consimюгmвnt valabil.
De asemenea actul juridic este valid nu numai cвnd obiectul este determinat, ci ii atunci cвnd acest obiect este doar determinabil, iar оn ceea ce priveite cauza nu este suficient ca sг fie numai licitг, ci оn plus trebuie sг fie realг ii corespunzгtoare regulilor de moralг.
Оn afara condiюiilor arгtate mai sus, o condiюie esenюialг pentru validitatea actelor juridice o constituie forma pentru actele formale sau solemne.
Pe lвngг condiюiile esenюiale, actul juridic poate cuprinde ii condiюii neesenюiale sau оntвmplгtoare, a cгror lipsг nu poate influenюa valabilitatea actelor juridice, cum ar fi, spre exemplu, modalitгюile actului juridic (termenul ii condiюia).
Noюiunea ii clasificarea condiюiilor de validitate ale actului juridic civil.
Оn literatura de specialitate, condiюiile esenюiale de validitate ale actelor juridice au fost desemnate ii prin termenul de elemente esenюiale. Nu credem cг ar fi vreo greiealг ca pentru desemnarea termenului de condiюii esenюiale de validitate ale actelor juridice ii expresia тАЬcerinюele esenюiale de validitate ale actului juridicтАЭ.
Prin condiюii de validitate ale actului juridic trebuie sг de оnюeleagг toate cerinюele sau elementele prevгzute de lege sau stabilite de pгrюi pentru validitatea actului juridic civil.
Condiюiile de validitate ale actului juridic civil se clasificг dupг mai multe criterii. Astfel, оn funcюie de aspectele la care se referг deosebim
condiюii de fond ii condiюii de formг. Condiюiile de fond sunt cele care privesc conюinutul actului juridic, iar cele de formг privesc forma de exteriorizare a voinюei, adicг forma pe care o оmbracг acest conюinut.
Оn funcюie de obligativitatea lor, condiюiile actului juridic civil se оmpart оn
esenюiale ii neesenюiale. Condiюiile esenюiale sunt acele condiюii care trebuie оndeplinite оn mod obligatoriu, pentru оnsгii validitatea actului juridic. Dimpotrivг condiюiile neesenюiale pot fi sau nu prezente оn structura actului juridic civil, fгrг consecinюe asupra valabilitгюii acestuia.
Оn sfвriit, condiюiile actului juridic civil se mai pot clasifica, оn funcюie de sancюiunea ce intervine оn caz de nerespectare a lor, оn condiюiile de validitate a cгror nerespectare se sancюioneazг cu nulitatea actului ii condiюii de eficacitate a cгror nerespectare priveite doar eficacitatea actului, fгrг nici o оnrвurire asupra valabilitгюii actului juridic civil.
Capacitatea de a оncheia actul juridic civil
Noюiune ii reglementare legalг.
Capacitatea de a оncheia acte juridice civile este una din condiюiile de fond, esenюialг pentru validitatea actului juridic.
Prin capacitate de a оncheia acte juridice civile se оnюelege aptitudinea subiectului de drept civil de a deveni titular de drepturi ii obligaюii civile, prin оncheierea de acte de drept civil. Conceputг оn acest fel, capacitatea de a оncheia acte juridice civile se оnfгюiieazг ca o parte a capacitгюii de folosinюг a persoanei fizice ii juridice, оn sensul posibil (aptitudinii) de a avea drepturi ii obligaюii civile, precum ii ca o premisг a capacitгюii de exerciюiu, alгturi de discernгmвnt, de a dobвndi drepturi subiective civile ii obligaюii prin оncheierea de acte juridice civile. Cu alte cuvinte, capacitatea de a оncheia acte juridice civile se оntemeiazг atвt pe ideea de a dobвndi prin оncheierea de acte juridice civile.
Sub aspectul reglementгrii legale оn articol тАж. Enumerвndu-se condiюiile esenюiale pentru validitatea unui act juridic, la pct 1 se prevede expres capacitatea de a contracta. Оn afara acestui text de lege, capacitatea de a оncheia acte juridice civile mai este reglementatг de art тАж , potrivit cгruia тАЬpoate contracta orice persoanг ce nu este declaratг incapabilг de legeтАЭ ii art тАж., care enumerг persoanele incapabile de a оncheia contracte ii anume minorii, interziiii, precum ii toюi acei cгrora legea le-a prohibit oarecare contracte.
Unele reglementгri privind capacitatea de a оncheia acte juridice civile au ca obiect diferite categorii de acte juridice civile. Astfel, potrivit dispoziюiilor artтАж , minorul de 16 ani poate dispune prin testament de jumгtate din bunurile de care poate dispune potrivit legii persoana majorг, iar оn art тАж se consacrг principiul potrivit cгruia тАЬorice persoanг este capabilг de a face testament, dacг nu este opritг de legeтАЭ. De asemenea, оn toatг materia contractelor de vвnzare-cumpгrare potrivit art тАж. тАЬPot cumpгra ii vinde toюi cгrora nu le este oprit prin legeтАЭ
Principiul capacitгюii ii excepюia de la acest principiu
Regula оn aceastг materie, consacratг оn doctrinг ii stabilitг ii de practica judecгtoreascг este cг orice persoanг are capacitate de a оncheia acte juridice civile, incapacitгюile constituind excepюii de la aceastг regulг. Оn legгturг cu aceastг regulг оn articolul 12 C. Civ. Se prevede expres cг тАЬnimeni nu poate fi оngrгdit оn capacitate de folosinюг ii nici lipsit, оn tot sau оn parte, de capacitatea de exerciюiu, decвt оn cazurile ii condiюiile stabilite de legeтАЭ.
Оn ceea ce priveite persoanele juridice regula capacitгюii de a оncheia acte juridice este subordonarea principiului specialitгюii capacitatea de folosinюг consacratг prin art. 29 din C. Civ. Potrivit cгruia тАЬpersoana juridicг are capacitate juridicг de folosinюг potrivit scopului activitгюii eiтАЭ
Capacitatea de folosinюг a persoanei juridice ia naitere оn momentul aprobгrii statutului sau regulamentului ei, iar оn cazurile cвnd urmeazг sг funcюioneze pe baza regulamentului general privind organizaюiile de stat, respectiv тАУ din momentul publicгrii de cгtre organul competent a hotгrвrii de оnfiinюare a ei. Dacг statutul urmeazг sг fie оnregistrat, capacitatea de folosinюг a persoanei juridice ia naitere din momentul оnregistrгrii.
Toate actele juridice care nu sunt оncheiate оn vederea realizгrii scopului persoanei juridice sunt sancюionate cu nulitatea.
Incapacitatea de a оncheia acte juridice trebuie sг fie expres prevгzutг de lege, iar textele de lege prin care sunt reglementate astfel de excepюii sunt de strictг interpretare ii aplicare.
Faюг de noюiunea ii reglementгrile legale privitoare la capacitatea de a оncheia acte juridice civile, se poate concluziona cг aceastг capacitate este o stare de drept оn comparaюie cu discernгmвntul care este o stare de fapt care se apreciazг de la persoanг la persoanг, оn funcюie de aptitudinea ii puterea psihointelectualг a acesteia de a aprecia оntre bine ii rгu, licit ii ilicit, moral ii imoral, etc.
Consimюгmвntul
Corelaюia dintre consimюгmвnt ii voinюa juridicг
Pentru ca un act juridic sг ia fiinюг ii sг producг efecte, este absolut necesarг existenюa unei voinюe care sг-l creeze, deoarece actul juridic este manifestarea de voinюг fгcutг cu intenюia de a produce efecte juridice, adicг de a crea, modifica, transmite sau stinge un raport juridic civil.
Privitг оn realitatea ei psihologicг, voinюa este un fenomen complex care cuprinde оn conюinutul ei
stгri intelective (senzaюii, percepюii, gвndire, memorie); stгri afective (emoюii ii sentimente) ii
stгri volitive (reglarea conduitei, propunerea de scopuri deliberгri, luгri de decizii) ii sub aspectul ei juridic voinюa este un fenomen complex, deoarece structura ei este formatг din douг elemente: consimюгmвnt ii cauzг a (scop).
Corelaюia care existг aiadar, оntre voinюг ii consimюгmвnt este de tipul оntreg parte, voinюa alcгtuind оntregul, iar consimюгmвntul o parte a acestuia.
Formarea ii principiile voinюei juridice
Ceea ce оi determinг pe oameni sг оncheie acte juridice este nevoia lor de a-ii satisface cerinюele de ordin material ii spiritual ale vieюii cotidiene. Aceasta оnseamnг cг orice act de voinюг urmгreite realizarea unui anumit scop. Sub influenюa nevoilor se formeazг motivele acюiunilor omeneiti, motivele constituind, aiadar, elementul care-l оndeamnг pe om sг-ii propunг anumite scopuri, iar scopul reprezintг ceea ce omul tinde sг realizeze. Tocmai aceastг trгsгturг a acюiunii omeneiti, de a urmгri conitient realizarea unui anumit scop, ne оngгduie sг denumim acюiunea sa ca act de voinюг.
Cвntгrind motivele care o оndeamnг sг acюioneze, persoana delibereazг pвnг cвnd intervine motivul determinant care antreneazг hotгrвrea de a o оncheia actul juridic proiectat.
Оn procesul psihologic de formare a consimюгmвntului distingem, prin urmare, mai multe etape, ii anume: reflectarea nevoilor оn conitiinюг, apariюia sub - impulsul lor тАУ a motivelor care оndeamnг la acюiune; deliberarea; intervenюia motivului determinant care este reprezentarea intelectualг a scopului principal, urmгrit ii, оn fine hotгrвrea de a оncheia actul juridic necesar pentru оmplinirea scopului urmгrit, adicг pentru оmplinirea nevoilor care au constituit punctul de plecare al procesului psihologic de formare a voinюei juridice.
Din punct de vedere juridic intereseazг numai intervenюia motivului determinant ii hotгrвrea de a оncheia actul juridic, care constituie cele douг elemente ale voinюei juridice ii anume:
a)consimюгmвntul, care оnseamnг hotгrвrea de a оncheia actul juridic;
b)cauza prin care se оnюelege scopul concret urmгrit prin оncheierea actului respectiv, scop a cгrui reprezentare intelectualг a constituit motivul determinant ale оncheierii actului juridic civil.
Doctrina juridicг civilг consacrг douг principii ce guverneazг voinюa juridicг ii anume principiul libertгюii actelor juridice civile, cunoscut ii sub numele de principiu autonom de voinюг ii principiul voinюei reale, numit ii principiul voinюei interne.
De aici rezultг cг subiectele de drept civil sunt libere sг оncheie orice acte juridice, dar respectвnd legea ii bunele moravuri. Cu respectarea legii ii a regulilor de moralг, subiectele de drept civil pot sг dea actului juridic оncheiat, conюinutul dorit de ele. Ele sunt, de asemenea, libere sг modifice sau sг punг capгt actului juridic pe care l-au оncheiat.
Pentru a produce efecte juridice, respectiv, pentru a crea, modifica, transmite sau stinge raporturi juridice de drept civil, voinюa trebuie sг fie exteriorizatг de forul interior al autorului ei. Cu alte cuvinte, voinюa internг trebuie manifestatг оn exterior pentru a fi cunoscutг de alte persoane. Voinюa juridicг cuprinde, aiadar, douг elemente: voinюa internг (realг) ii voinюa declaratг (exteriorizatг). Pentru a putea da naitere la efecte juridice оntre voinюa internг ii cea declaratг trebuie sг existe o concordanюг deplinг. Existг оnsг cazuri оn care nu existг concordanюг оntre voinюa ii cea internг, situaюie оn care se ridicг problema cгreia dintre acesteia trebuie sг i se acorde prioritate.
Definiюia ii cerinюele de validitate ale consimюгmвntului
Consimюгmвntul este condiюia esenюialг, de fond, prevгzutг de lege, pentru validitatea actului juridic civil.
Prin consimюгmвnt se оnюelege hotгrвrea unei persoane de a se obliga juridiceite ii manifestarea оn exterior a acestei hotгrвri. Consimюгmвntul este оn aceastг accepюiune, un element fundamental ii necesar al oricгrui act juridic civil.
Оntr-un alt sens, mai apropiat de sensul etimologic al cuvвntului prin consimюгmвnt se desemneazг acordul de voinюг al pгrюilor, оn actele juridice bilaterale ii multilaterale.
Pentru a fi valabil consimюгmвntul trebuie sг оndeplineascг, cumulativ, urmгtoarele cerinюe:
a)hotгrвrea de a оncheia actul juridic trebuie sг fie exteriorizatг. Atвta timp cвt consimюгmвntul nu a fost exteriorizat nu are nici o semnificaюie juridicг.
Formele declaraюiei de voinюг pot fi alese liber de cгtre cei ce оncheie actul juridic cu excepюia cazurilor prevгzute de lege, cвnd manifestarea de voinюг trebuie sг оmbrace o formг specialг.
Modurile de exteriorizare a consimюгmвntului sunt variate. Vorbele ii оnscrisurile sunt cele mai frecvente. Dar оn afarг de declaraюia expresг, fгcutг verbal, оn scris sau chiar printr-un gest, spre exemplu chemarea unui taxi, consimюгmвntul se mai poate manifesta ii prin sгvвriirea unei acюiuni cum ar fi, spre exemplu, оnceperea executгrii unui mandat din care rezultг оn mod concludent acceptarea mandatului ori chiar prin adoptarea unei anumite atitudini (staюionarea taxiurilor оn anumite locuri ce le sunt rezervate).
Оn literatura de specialitate, ca ii оn practica judiciarг s-a pus problema valorii juridice a tгcerii. Оn principiu tгcerea prin ea оnsгii nu poate valora consimюгmвntul.
Cu toate acestea, legea prevede unele cazuri оn care tгcerea valoreazг consimюгmвntul. Astfel, dacг dupг expirarea termenului stipulat prin contractul de locaюiune, locatarul rгmвne ii este lгsat оn posesia bunului, locaюiunea se considerг reоnnoitг care se numeite tacitг relocaюiune. Tгcerea mai poate valora consimюгmвntul atunci cвnd pгrюile atribuie tгcerii semnificaюie juridicг de consimюгmвnt sau o astfel de semnificaюie rezultг din obicei.
b)consimюгmвntul trebuie sг provinг de la o persoanг care are discernгmвnt. Actul juridic civil fiind un act de voinюг, autorii manifestarea de voinюг trebuie sг aibг puterea de a discerne ii a aprecia consecinюele actului juridic pe care le оncheie.
Persoanele care au deplinг capacitate de exerciюiu, sunt prezumate cг au discernгmвnt. Minorii pвnг la vвrsta de 15 ani alienaюii mintali ii debilii mintali puii sub interdicюie judecгtoreascг sunt prezumaюi cг au discernгmвntul necesar sг оncheie acte juridice civile, fie datoritг vвrstei lor fragede, fie datoritг stгrii lor de sгnгtate mintalг.
Оntre 15 ii 18 ani minorii au capacitate de exerciюiu restrвnsг ii оn aceastг perioadг discernгmвntul lor juridic este оn curs de formare. Ei au discernгmвnt, оnsг le lipseite experienюa vieюii juridice, motiv pentru care actele lor juridice sunt оncuviinюate оn prealabil de ocrotitorii lor legali.
c)consimюгmвntul trebuie sг fie exprimat cu intenюia de a produce efecte juridice, adicг de a angaja, pe autorul lui din punct de vedere juridic. De aici consecinюa cг obligaюiile de ordin moral, cele de politeюe sau pur amicale, precum ii cele оncheiate sub o condiюie pur postetativг, a cгrei realizare depinde exclusiv de voinюa celui ce se obligг, nu sunt obligaюii juridice. Оn aceste cazuri, declaraюia de voinюг nu are valoare juridicг, fiindcг lipseite intenюia de a se obliga juridiceite.
d)Consimюгmвntul sг nu fie alterat prin vreun viciu de consimюгmвnt. Caracterul conitient ii liber al consimюгmвntului poate fi alterat de anumite оmprejurгri denumite vicii de consimюгmвnt. Оntr-adevгr, potrivit dispoziюiilor art, c civ тАЬconsimюгmвntul nu este valabil cвnd este dat prin eroare, smuls prin violenюг sau surprins prin dolтАЭ. Viciile care altereazг caracterul conitient ii liber al consimюгmвntului sunt: eroarea, dolul, violenюa ii leziunea.
Viciile de consimюгmвnt
Eroarea. Eroarea este o falsг reprezentare a realitгюii la оncheierea unui act juridic. Оn raport cu consecinюele pe care le produce eroarea poate distinge voinюa juridicг, poate vicia consimюгmвntul sau poate sг nu aibг nici o influenюг asupra voinюei, fiind indiferent din punct de vedere juridic. Rezultг, aiadar, cг оn funcюie de efectele la care dг naitere, eroarea este de trei feluri: eroarea obstacol, denumitг ii distinctiv de voinюг, eroare-viciu de consimюгmвnt ii eroare indiferentг.
Eroarea obstacol este cea mai gravг formг de eroare, ea оmpiedicвnd formarea actului juridic. Acest fel de eroare se оntвlneite оn cazul оn care ea cade asupra naturii actului juridic, adicг o parte crede cг оncheie un act juridic de vвnzare-cumpгrare, iar cealaltг parte cг оncheie un act juridic de donaюie, precum ii оn cazul оn care eroarea cade asupra identitгюii obiectului, respectiv, o parte crede cг obiectul actului juridic este un apartament, iar cealaltг parte cг obiectul actului оl constituie o garsonierг.
Eroarea obstacol оmpiedicвnd formarea actului juridic echivaleazг cu lipsa consimюгmвntului ceea ce atrage dupг sine nulitatea actului juridic civil оncheiat sub imperiul acestei erori.
Eroarea viciazг consimюгmвntul оn douг cazuri ii anume: cвnd eroarea cade asupra calitгюilor substanюiale ale obiectului adicг asupra acelor calitгюi care au fost determinante la оncheierea actului juridic ii fгrг de care тАУ dacг n-ar fi intervenit eroarea тАУ actul nu s-ar fi оncheiat (de exemplu, se crede cг se cumpгrг un tablou original al unui pictor renumit ii оn realitate este o copie) ii atunci cвnd eroarea cade asupra identitгюii sau asupra calitгюilor speciale ale persoanei celui cu care s-a оncheiat contractul, оn acele contracte оn care consideraюia persoanei cocontractului ii a calitгюilor sale speciale (aptitudini deosebite, talent, reputaюie etc.) sunt hotгrвtoare la оncheierea contractului (actul cu titlu gratuit, mandat, depozit, angajarea de specialiiti sau artiiti).
Prin urmare, ceea ce viciazг consimюгmвntul ii anularea actului juridic este eroarea asupra motivului determinant, dacг acest motiv a fost o calitate substanюialг a obiectului sau identitatea ori оnsuiirile speciale ale persoanei cocontractului.
Actele juridice civile оncheiate sub imperiul erorii sunt sancюionate cu nulitate relativг.
Оn toate celelalte cazuri, eroarea este consideratг ca indiferentг. Ea nu viciazг consimюгmвntul ii ca atare nu are nici o influenюг asupra valabilitгюii actului juridic (de exemplu, eroarea asupra calitгюilor nesubstanюiale) erori de calcul.
Оn funcюie de natura realitгюii fals reprezentate, eroare poate fi: eroare de fapt, adicг o falsг reprezentare a realitгюii faptelor ii eroarea de drept care constг оn falsa reprezentare a existenюei ori conюinutului unei legi.
Problema admisibilitгюii erorii de drept ca viciu de consimюгmвnt este controversat. Unii autori invocвnd argumente rezultвnd din obligaюia cunoaiterii legii оntemeiazг pe prezumюia de cunoaitere a legii considerг cг eroarea de drept nu poate fi invocatг ca viciu de consimюгmвnt.
Considerгm alгturi de marea majoritate a autorilor, precum ii de practica judecгtoreascг cг eroarea de drept poate fi invocat ca viciu de consimюгmвnt. Eroarea de drept оn mгsura оn care produce aceleaii efecte ca ii eroarea de fapt nu poate fi respinsг ca viciu de consimюгmвnt, deoarece cel ce invocг eroarea de drept nu cautг sг se sustragг de la aplicarea legii civile, ci se mгrgineite sг arate cг a avut o falsг reprezentare a realitгюii cu privire la aceasta, ceea ce are ca urmare anularea actului juridic.
Pentru ca falsa reprezentare a realitгюii la оncheierea unui act juridic civil sг fie viciu de consimюгmвnt trebuiesc оndeplinite cumulativ urmгtoarele douг condiюii: elementul asupra cгruia cade eroarea trebuie sг fie hotгrвtor, determinant pentru оncheierea actului juridic, оn sensul cг dacг ar fi fost cunoscut realitatea, actul nu se оncheia ii faptul тАУ la contracte тАУ cг celгlalt contractant a cunoscut sau trebuie sг cunoascг, оn оmprejurгrile date, cг motivul determinant asupra cгruia a purtat eroarea, a fost determinant, hotгrвtor pentru оncheierea actului juridic.
Conform principiilor probaюiunii judiciare, dovada erorii trebuie sг fie fгcutг de cel ce invocг eroarea ca viciu de consimюгmвnt. Fiind un fapt juridic eroarea poate fi doveditг prin orice mijloc de probг admis de lege, inclusiv prin martori ii prezumюii.
Dolul (viclenia). Dolul este inducerea оn eroare a unei persoane prin folosirea de mijloace viclene оn scopul de a o determina sг оncheie un act juridic. Dolul nu viciazг consimюгmвntul direct, ci prin mijlocirea erorii pe care o provoacг. Ceea ce viciazг consimюгmвntul este, aiadar, eroarea provocatг de dol. Victima dolului nu se оniealг, ci este оnielatг, fiind indusг оn eroare de o altг persoanг prin mijloace viclene.
Dolul ca viciu de consimюгmвnt presupune douг elemente ii anume, un element subiectiv intenюional, constвnd оn intenюia de a induce o persoanг оn eroare pentru a o determina sг оncheie un act juridic ii un element obiectiv, material care constг оn оntrebuinюarea de mijloace viclene prin care se оnюeleg acte combinate de iiretenie, abilitгюi sau maiinaюiuni cu caracter de оnielгciune, prin intermediul cгrora se realizeazг intenюia de inducere оn eroare. Acest element al dolului poate consta nu numai dintr-o acюiune, ci dintr-o omisiune, dolul fiind cunoscut оn acest caz prin denumirea de dol prin reticenюг ii constг оn necomunicarea celeilalte pгrюi a unor оmprejurгri esenюiale pentru оncheierea actului.
Din aceste prevederi legale rezultг cг pentru a fi viciu de consimюгmвnt, dolul trebuie sг оndeplineascг cumulativ, urmгtoarele douг condiюii: оn primul rвnd eroarea provocatг de dol sг fie determinantг, hotгrвtoare pentru оncheierea actului juridic sau, aia cum se exprimг un autor тАЬmaiinaюia dolosivг trebuie sг-ii producг efectele оn aia fel оncвt fгrг existenюa ei actul nu s-ar fi оncheiatтАЭ ii оn al doilea rвnd dolul sг emane de la celгlalt cocontractant.
Caracterul determinant, hotгrвtor al dolului se apreciazг ca ii la eroare, dupг criterii subiective de la caz la caz, оn funcюie de experienюa de viaюг, pregгtirea ii alte оmprejurгri care оl privesc pe cel ce se pretinde victima dolului.
Оn ceea ce priveite cea de a doua condiюie, care se referг la mijloacele viclene оntrebuinюate de una din pгrюi, оn literatura de specialitate s-a admis cг aceastг condiюie este оndeplinitг ii atunci cвnd provine de la un terю, dacг cealaltг parte are cunoitinюг de aceastг оmprejurare, precum ii atunci cвnd mijloacele viclene provin de la reprezentantul celeilalte pгrюi.
Cвnd eroarea provocatг de dol a fost elementul hotгrвtor care a determinat consimюгmвntul, dolul se numeite principal ii conduce la nulitatea relativг a actului.
Cвnd, dimpotrivг, eroarea provocatг de dol nu a fost elementul hotгrвtor al consimюгmвntului, dolul se numeite incidental ii poate conduce numai la obюinerea de despгgubiri (de exemplu se poate cere o reducere de preю, dacг s-a cumpгrat prea scump din cauza dolului).
Pentru a putea conduce la nulitatea actului, dolul trebuie dovedit, cгci dolul nu se presupune. Fiind un fapt juridic, dolul poate fi dovedit prin orice mijloace de probг.
Deii dolul nu este decвt o eroare provocatг, el prezintг totuii o utilitate proprie, cгci тАУ spre deosebire de eroare propriu-zisг тАУ dolul viciazг consimюгmвntul ii atunci cвnd poartг asupra altor elemente decвt calitгюile substanюiale ale obiectului sau identitatea ori оnsuiirile speciale ale persoanei cocontractantului, оn acele contracte оn care consideraюia persoanei este determinantг. Apoi, dolul este mult mai uior de dovedit decвt eroarea, cгci pe cвnd la dol obiectul probei оl constituie elementele de fapt (mijloacele viclene exteriorizate) uior de dovedit, dimpotrivг, la eroare obiectul probei este un element psihologic (falsa reprezentare a realitгюii) mai greu de dovedit.
Violenюa. Violenюa este ameninюarea unei persoane cu un rгu, оn aia fel оncвt оi insuflг acesteia o temere care o determinг sг оncheie un act juridic pe care altfel nu l-ar fi оncheiat.
Violenюa sau constrвngerea poate fi de douг feluri: fizicг ii psihicг (moralг). Violenюa fizicг existг atunci cвnd ameninюarea cu un rгu priveite integritatea fizicг a persoanei ori a bunurilor sale. Violenюa psihicг (moralг) se referг ia ameninюarea cu un rгu a cinstei, a onoarei, a reputaюiei persoanei etc.
Sub aspectul structurii sale, violenюa presupune douг elemente, ii anume:
a)Ameninюarea cu un rгu (element obiectiv) care poate fi de naturг fizicг (omor, lovituri) de naturг patrimonialг (distrugerea unor bunuri, sistarea unor plгюi etc.) sau de naturг moralг (ameninюarea de atingere a onoarei, ameninюarea de pгrгsire etc.)
b)Insuflarea unei astfel de temeri (element subiectiv) care sг constrвngг victima violenюei sг оncheie actul juridic pe care altfel nu l-ar fi оncheiat. Temerea provocatг de ameninюare se va aprecia оn funcюie de criteriile subiective, vвrstг, sex, vigoare, experienюa vieюii etc.
Ceea ce viciazг consimюгmвntul este mai degrabг, teama insuflatг de violenюг, decвt оnsгii violenюa, care rгmвne faptul exterior ce provoacг temerea. Starea psihologicг de teamг оn care o persoanг se transpune sub influenюa violenюei dг naitere motivului (evitarea rгului) care o determinг sг оncheie actul, motiv determinant care n-ar fi existat dacг voinюa sa ar fi fost liberг.
Pentru ca violenюa sг vicieze consimюгmвntul ii sг poatг conduce la anularea actului se cere ca ameninюarea sг fie injustг (nelegitimг). Dacг ameninюarea se referг la un rгu оn a cгrui producere nu se vede nimic ilicit sau la o faptг pe care cel care ameninюa era оndreptгюit sг o sгvвrieascг, o asemenea ameninюare nu poate justifica atacarea actului sгvвriit sub imperiul ameninюгrii cu nulitatea.
De asemenea, pentru a vicia consimюгmвntul, violenюa nu trebuie sг fie numai injustг ci, trebuie sг fie determinantг, hotгrвtoare pentru victima violenюei de a оncheia actul juridic. Aprecierea caracterului determinant al temerii produse de violenюг, se face dupг criterii subiective privind victima violenюei cum ar fi, vвrsta, gradul de culturг la acesteia, locul unde s-a exercitat violenюa.
Spre deosebire de dol, nu se cere ca violenюa sг provinг de la celгlalt cocontractant.
Оn literatura de specialitate se apreciazг cг violenюa viciazг consimюгmвntul nu numai cвnd, violenюa provine de la persoane, ci ii atunci cвnd temerea este insuflatг de оmprejurгrile exterioare, obiective ce constituie starea de necesitate.
Actele juridice оncheiate sub imperiul violenюei vor fi sancюionate cu nulitatea relativг.
Leziunea. Prin leziune se оnюelege paguba materialг pe care o suferг una din pгrюile contractante din cauza disproporюiei de valoare dintre cele douг prestaюii, existente, оn chiar momentul оncheierii contractului.
Elementele leziunii diferг оn funcюie de concepюia ce a stat la baza reglementгrii ei. Astfel, potrivit concepюiei subiective, leziunea implicг structural douг elemente ii anume disproporюia de valoare оntre contraprestaюii ii existenюa unei stгri de nevoie оn care se aflг una din pгrюile contractante de care profitг cealaltг parte.
Оn concepюia obiectivг leziunea se rezumг la un singur element ii anume la paguba ce rezultг din disproporюia de valoare dintre cele douг prestaюii.
Pentru anularea actului juridic civil pentru leziune se cer оntrunite, cumulativ, urmгtoarele condiюii: leziunea sг fie consecinюг directг ii nemijlocitг a оncheierii actului juridic respectiv; leziunea sг existe оn raport cu momentul оncheierii actului ii disproporюia de valoare оntre prestaюii sг fie vгditг.
Pot fi anulate pentru leziune numai actele juridice civile ce оndeplinesc, cumulativ, urmгtoarele condiюii: sunt acte juridice civile de administrare, cu titlu oneros; sunt acte juridice comutative ii sunt оncheiate de minorii cu capacitate de exerciюiu restrвnsг fгrг оncuviinюarea pгrinюilor sau tutorelui, acte pгgubitoare pentru minor.
Cauza actului juridic civil
Noюiunea cauzei actului juridic civil
Cauza este o condiюie esenюialг de validitate a actelor juridice civile. Cauza constituie alгturi de consimюгmвnt cel de al doilea element al voinюei juridice.
Prin cauzг se оnюelege scopul concret оn vederea cгruia se оncheie un act juridic. Privit din punct de vedere juridic, cauza precede efectele actului juridic civil, ea fiind prefigurarea mentalг a scopului urmгrit ce se realizeazг оnainte ii оn vederea оncheierii actului juridic civil. Tocmai оn vederea realizгrii acestui scop pгrюile оncheie actul juridic.
Cauza este un element specific fiecгrei manifestгri de voinюг оn parte. Aceasta оnseamnг cг la contracte care sunt rezultatul manifestгrii de voinюг a douг sau mai multe pгrюi, obligaюia fiecгrei pгrюi are o cauzг proprie, fгrг a exista o cauzг comunг a contractului. Ea existг nu numai la contracte, dar ii la actele de voinюг unilateralг.
Elementele cauzei
Cauza cuprinde douг elemente ii anume: scopul imediat al consimюгmвntului care constг оn reprezentarea sau considerarea, оn contractul bilaterale oneroase a contraprestaюiei celeilalte pгrюi, оn contractele reale, remiterea bunului, iar оn actele juridice gratuite, intenюia de liberalitate. Acest prim element al cauzei este abstract, obiectiv ii invariabil acelaii, оn aceeaii categorie de acte juridice. Scopul imediat al consimюгmвntului constituie cel de al doilea element al cauzei, el reprezentвnd mobilul principal ce a determinat оncheierea actului juridic. Scopul imediat este elementul concret, subiectiv ii variabil de la un act juridic la altul. Aia, spre exemplu, оn contractele de vвnzare-cumpгrare scopul imediat este, pentru toюi cumpгrгtorii dobвndirea dreptului de proprietate asupra bunului cumpгrat, fгrг nici o deosebire de la un contract la altul, iar scopul imediat diferг de la contract la contract, оn funcюie de destinaюia concretг оn vederea cгreia, lucrul a fost cumpгrat.
Aceastг concepюie care include printre elemente cauza ii scopul imediat, elementul concret, subiectiv ii variabil.
Condiюiile de validitate ale cauzei
Pentru a fi valabilг cauza trebuie sг оndeplineascг, cumulativ urmгtoarele condiюii: sг existe, sг fie realг ii sг fie licitг.
Оn actele juridice civile cauza lipseite atunci cвnd una din pгrюi nu are discernгmвnt fiindcг formarea voinюei juridice cu cele douг elemente ale sale тАУ consimюгmвntul ii cauza тАУ presupune existenюa discernгmвntului. Оn acest caz lipsa cauzei va atrage dupг sine nulitatea relativг a actului juridic, deoarece aceasta este sancюiunea lipsei consimюгmвntului.
Cauza este inexistentг ii atunci cвnd lipseite scopul imediat al actului juridic respectiv, consideraюia contraprestaюiei celeilalte pгrюi la contractele cu titlu oneros, lipsa predгrii bunului оn actele juridice reale ii lipsa intenюiei de liberalitate оn actele juridice cu titlu gratuit. Оn astfel de situaюii actul juridic va fi sancюionat cu nulitate absolutг.
Cauza nu este realг atunci cвnd existг eroarea asupra motivului determinant, adicг asupra scopului imediat al cauzei. Falsitatea cauzei atrage dupг sine nulitatea relativг a actului juridic.
Sancюiunea actului juridic civil оn care cauza are caracter ilicit este nulitatea absolutг.
Obiectul actului juridic civil
Noюiune
Оn literatura de specialitate, problema noюiunii obiectului actului juridic civil este controversatг. Оn legгturг cu aceasta оn principal, au fost formulate trei opinii. Astfel оntr-o primг opinie se considerг cг obiectul actului juridic constг оn crearea, modificarea, transmiterea ori stingerea unui raport juridic. Acestei opinii i se reproieazг cг face confuzie оntre obiectul ii efectele generale ale actului juridic.
Оntr-o altг opinie se considerг cг obiectul actului juridic civil constг оn interesele reglementate de pгrюi prin mijlocirea actului juridic оn temeiul ii оn limita legii. РДi acestei opinii i s-a reproiat cг leagг оn mod artificial obiectul actului juridic de noюiunea de interese, noюiune care are valenюe apropiate mai degrabг cauzei decвt obiectului actului juridic civil.
Оn sfвriit o a treia opinie considerг cг obiectul actului juridic civil este оnsuii obiectul raportului juridic civil nгscut din acel act juridic. Cu alte cuvinte, obiectul actului juridic оl constituie conduita pгrюilor, adicг acюiunile sau inacюiunile la care sunt оndreptгюite sau de care sunt юinute pгrюile actului juridic. Aceastг opinie este susюinutг de mare majoritate a autorilor care s-au referit la obiectul actului juridic.
Faюг de cele arгtate considerгm cг prin obiect al actului juridic se оnюelege conduita pгrюilor stabilitг prin actul juridic, adicг acюiunile sau inacюiunile de care sunt юinute pгrюile sau de la care trebuie sг se abюinг.
Condiюiile de valabilitate ale obiectului actului juridic civil.
Pentru a fi valabil, obiectul actului juridic civil trebuie sг оndeplineascг urmгtoarele condiюii:
A)obiectul actului juridic civil trebuie sг existe. Aceastг primг condiюie, este ii cea mai importantг, deoarece dacг obiectul nu existг nu se mai pune problema observгrii celorlalte condiюii ale sale.
Necesitatea existenюei obiectului se apreciazг оn momentul оncheierii actului juridic.
Pot alcгtui obiect al actului juridic civil ii bunurile viitoare, cu excepюia succesiunilor nedeschise оncг.
b)obiectul actului juridic civil trebuie sг se afle оn circuitul civil;
c)obiectul actului juridic civil trebuie sг fie determinat sau determinabil;
obiectul este determinat cвnd se precizeazг elementele care оl individualizeazг ii este determinabil cвnd se prevгd оn actul juridic suficiente elemente cu ajutorul cгrora el va putea fi determinat оn viitor. Raюiunea acestei condiюii este impusг de nevoia asigurгrii executгrii exacte a prestaюiei la care s-au angajat pгrюile actului juridic, potrivit cu voinюa lor. Dacг obiectul actului juridic se referг la bunuri certe, condiюia este оndeplinitг prin indicarea caracterelor lui particulare. Dacг оnsг este vorba de bunuri generice , determinarea lor se face prin indicarea precisг a cantitгюii, a calitгюii, valorii sau prin stabilirea unor criterii de determinare viitoare a acestora.
d)obiectul actului juridic civil trebuie sг fie posibil. Aceastг condiюie este determinatг de regula de drept potrivit cгreia nimeni nu se poate obliga la imposibil. Este vorba aici numai de imposibilitatea absolutг ii de neоnvins ii nu de imposibilitatea rezultвnd din nepriceperea debitorului sau din cauze relative (subiective). Оn cazul obligaюiilor de a da un bun cert, imposibilitatea nu poate proveni decвt din cauza pieririi bunului respectiv, intervenitг anterior, оncheierii actului, iar оn cazul obligaюiei de a da bunuri de gen, obiectul este imposibil numai оn ipoteza cвnd nu mai este cu putinюг sг se producг bunurile respective, inexistenюa lor momentan neconstituind propriu-zis o imposibilitate absolutг de executat. Obligaюia de a da se poate referi ii la bunuri viitoare cu condiюia cг ele sг fie posibile ii determinate sau determinabile.
e)Obiectul actului juridic civil trebuie sг fiei licit ii corespunzгtor regulilor de moralг. Pe cale de consecinюг, conduita pгrюilor actului juridic civil trebuie sг fie conform atвt cu legea, cвt ii cu regulile de moralг. Actele juridice оncheiate cu nesocotirea acestei condiюii sunt sancюionate cu nulitate absolutг;
f)Obiectul actului juridic civil trebuie sг fie un fapt personal al celui ce se obligг. Nimeni nu poate fi obligat prin voinюa altuia. Nu se poate deci promite оntr-un act juridic faptul altuia, ci numai faptul sгu personal, afarг de cazul cвnd aceastг promisiune se face оn calitate de mandatar. Convenюia prin care o parte se obligг sг determine pe in terю sг consimtг la оncheierea unui act juridic este valabilг, deoarece nu se promite faptul terюului, ci faptul propriu de a depune toate diligenюele pentru a convinge pe terю sг оncheie actul juridic;
g)Cel ce se obligг trebuie sг fie titularul dreptului. Оn actele juridice constitutive sau translative de drepturi este necesar ca cel ce se obligг sг fie titular dreptului pentru care s-a obligat. Aceastг condiюie este consecinюa principiului de drept potrivit cгruia nimeni nu se poate obliga оn mod valabil la ceva ce nu are sau sг transmitг altuia mai multe drepturi decвt are el оnsuii.
Forma actului juridic civil
Principiul consensualismului actelor juridice civile
Оn principiu, actele juridice civile nu reclamг necesitatea observгrii vreunor forme pentru validitatea lor. Voinюa juridicг manifestatг, oricum, prin vorbe, prin оnscrisuri, prin semne, etc., este suficientг pentru оncheierea unui act juridic, iar contractul se formeazг prin simplul acord de voinюг al pгrюilor. Voinюa juridicг este deci independentг de forma pe care o оmbracг pentru a se exterioriza. Ea produce efecte juridice, fгrг a fi nevoie pentru aceasta de a se manifesta оn anumite forme.
Prin urmare, оn principiu, actele juridice sunt consensuale оn оnюelesul cг ele se оncheie valabil prin simpla manifestare de voinюг a celor de la care emanг.
Noюiunea ii clasificarea condiюiilor de formг ale actelor juridice civile.
Prin formг a actului juridic civil se оnюelege modalitatea de exteriorizare a manifestгrii de voinюг fгcut cu intenюia de a crea, modifica sau a stinge un raport juridic concret. Cu alte cuvinte ii оntr-o formulare mai sinteticг, forma actului juridic civil reprezintг modul de exteriorizare a manifestгrii de voinюг.
Ca o derogare de la principiul consensualismului actelor juridice civile, оn funcюie de consecinюele juridice ale nerespectгrii formei se disting trei condiюii de formг ii anume:
forma cerutг ad validatem, adicг pentru оnsгii validitatea actului juridic civil;
forma cerutг ad probationem, adicг pentru a se face dovada actului juridic civil;
forma cerutг pentru opozabilitatea faюг de terюi a actului juridic civil.
Forma cerutг de validitate a actului juridic civil. Actele juridice pentru validitatea cгrora se cer оndeplinirea sub sancюiunea nulitгюii absolute, anumite condiюii de formг se numesc acte
formale sau
solemne. La actele formale sau solemne, forma constituie o condiюie de validitate.
Forma ca o condiюie de validitate a actului juridic civil constг оn necesitatea оndeplinirii formalitгюii prestabilite de lege ori de pгrюi privind exteriorizarea voinюei cu ocazia оncheierii actului juridic.
Raюiunea formei ca o condiюie esenюialг de validitate a actului juridic civil este determinatг, оn primul rвnd, de nevoia asigurгrii deplinei libertгюi ii certitudini manifestгrii consimюгmвntului оn al doilea rвnd, de a atenюiona pгrюile cu privire la importanюa deosebitг pe care o au actele ce necesitг оncheierea lor оntr-o anumitг formг ii, оn al treilea rвnd, de a asigura un control din partea statului cu privire la respectarea condiюiilor de validitate a unor acte juridice civile care depгiesc prin conюinutul lor interesele strict personale ale pгrюilor.
Forma cerutг pentru validitatea actului juridic civil se caracterizeazг printr-o serie de trгsгturi specifice ce юin de esenюa formei ii anume: este un element constitutiv al actului juridic, lipsa formei fiind sancюionatг cu nulitate absolutг a actului; presupune manifestarea expresг de voinюг, ceea ce exclude manifestarea tacitг a voinюei pгrюilor ii este , оn principiu, exclusivг, оn sensul cг, de regulг, actul se оncheie оn formг autenticг, ii nu permite pгrюilor posibilitatea unei opюiuni, cu excepюia testamentului.
Forma ad validatem trebuie sг cuprindг оntregul conюinut al actului juridic, nefiind admisг trimiterea la o sursг exterioarг prin care sг se determine conюinutul actului juridic civil. De asemenea, actele juridice aflate оn raport de interdependenюг cu actele formale sau solemne, chiar dacг ele privite separat nu trebuie sг оndeplineascг aceastг condiюie, trebuie totuii sг fie acte formale sau solemne cum ar fi, spre exemplu, mandatul pentru оncheierea unui act formal trebuie sг оmbrace forma autenticг. Tot astfel, actul juridic care determinг ineficacitatea unui act formal sau solemn trebuie sг fie ii el formal sau solemn.
Sunt acte formale: donaюia, acceptarea succesiunii sub beneficiu de inventar, ipoteca, contractul de societate comercialг.
a)forma-condiюie de probaюiune a actului juridic civil. Forma cerutг actului juridic pentru a fi folosit ca mijloc de probг constг оn cerinюa оntocmirii оn scris a actului juridic civil, fгrг ca lipsa acestei forme sг afecteze validitatea actului juridic. Forma cerutг ca o condiюie de probaюiune a actului juridic, deii nu are nici o influenюг asupra validitгюii acestuia, totuii ea are un caracter obligatoriu, deoarece, оn principiu, este inadmisibil dovedirea actului juridic civil cu un alt mijloc de probг.
Forma ad probationem a fost consideratг оn literatura de specialitate ca reprezentвnd, fie o excepюie de la principiul consensualismului, deoarece manifestarea de voinюг trebuie fгcutг оn formг scrisг, fie ca o limitare adusг aceluiaii principiu, оn sensul cг nedovedirea raportului juridic nгscut din actul juridic are drept consecinюг оnsгii ineficacitatea acestui raport juridic
b)forma cerutг pentru opozabilitatea faюг de terюi a actului juridic civil
Aceastг formг se referг la formalitгюile prevгzute de lege pentru a face actul juridic civil opozabil
Вместе с этим смотрят:
A history of the english language
About England
Accommodation in St.Petersburg
Acquaintance with geometry as one of the main goals of teaching mathematics to preschool children
Affixation in modern english