Кодекс семьи

Страница 8

(3) Parintii sint obligati sa asigure frecventarea de catre copil a scolii pina la sfirsitul anului de invatamint in care acesta atinge virsta de 16 ani. Institutia de invatamint si forma de instruire sint alese de catre parinti, cu luarea in considerare a opiniei copilului.

(4) Litigiile dintre parinti privind educatia si instruirea copiilor se solutioneaza de catre autoritatea tutelara, iar decizia acesteia poate fi atacata pe cale judecatoreasca.

Articolul 61. Apararea drepturilor si intereselor legitime ale copiilor

(1) Drepturile si interesele legitime ale copiilor sint aparate de catre parintii lor.

(2) Parintii sint reprezentantii legali ai copiilor lor si actioneaza in numele lor in relatiile cu toate persoanele fizice si juridice, inclusiv in autoritatile administratiei publice si instantele judecatoresti, fara a avea nevoie de imputerniciri speciale.

(3) In cazul existentei unor conflicte de interese intre parinti si copii, autoritatea tutelara este obligata sa numeasca un reprezentant pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale copilului.

Articolul 62. Exercitarea drepturilor parintilor

(1) Drepturile parintilor nu pot fi exercitate contrar intereselor copilului lor. Parintii nu pot prejudicia sanatatea fizica si psihica a copilului.

(2) Metodele de educatie a copilului, alese de parinti, vor exclude comportamentul abuziv, insultele si maltratarile de orice fel, discriminarea, violenta psihica si fizica, aplicarea pedepselor corporale, antrenarea in actiuni criminale, initierea in consumul de bauturi alcoolice, folosirea substantelor stupefiante si psihotrope, practicarea jocurilor de noroc, cersitul si alte acte ilicite.

(3) Toate problemele privind educatia si instruirea copilului se solutioneaza de catre parinti de comun acord, tinindu-se cont de interesele si de parerea copilului.

(4) Parintii poarta raspundere, in modul stabilit, pentru exercitarea drepturilor parintesti in detrimentul intereselor copilului.

[Art.62 completat prin Legea nr.120-XVI din 29.05.2008, in vigoare 15.07.2008]

Articolul 63. Domiciliul copilului minor

(1) In cazul cind parintii locuiesc separat, domiciliul copilului care nu a atins virsta de 14 ani se determina prin acordul parintilor.

(2) Daca un atare acord lipseste, domiciliul minorului se stabileste de catre instanta judecatoreasca, tinindu-se cont de interesele si parerea copilului (daca acesta a atins virsta de 10 ani). In acest caz, instanta judecatoreasca va lua in considerare atasamentul copilului fata de fiecare dintre parinti, fata de frati si surori, virsta copilului, calitatile morale ale parintilor, relatiile existente intre fiecare parinte si copil, posibilitatile parintilor de a crea conditii adecvate pentru educatia si dezvoltarea copilului (indeletnicirile si regimul de lucru, conditiile de trai etc.)

(3) La determinarea domiciliului copilului minor, instanta judecatoreasa va cere si avizul autoritatii tutelare in a carei raza teritoriala se afla domiciliul fiecaruia dintre parinti.

Articolul 64. Exercitarea drepturilor parintesti in cazul cind parintii locuiesc separat

(1) Parintele care locuieste impreuna cu copilul nu are dreptul sa impiedice contactul dintre copil si celalalt parinte care locuieste separat, cu exceptia cazurilor cind comportamentul acestuia din urma este in detrimentul intereselor copilului sau prezinta pericol pentru starea lui fizica si psihica.

(2) Parintii au dreptul sa incheie un acord privind exercitarea drepturilor parintesti de catre parintele care locuieste separat de copil. Litigiile aparute se solutioneaza de catre autoritatea tutelara, iar decizia acesteia poate fi atacata in instanta judecatoreasca, care va emite hotarirea respectiva.

(3) In cazul nerespectarii hotaririi instantei judecatoresti, fata de parintele culpabil se aplica masurile stabilite de legislatia procesuala civila. In cazul incalcarii repetate a hotaririi judecatoresti, la cererea parintelui care locuieste separat de copil, instanta judecatoreasca, tinind cont de interesele si parerea copilului, poate solutiona problema transmitindu-i copilul.

(4) Parintii care locuiesc separat de copil au dreptul de a primi informatiile ce se refera la copilul lor de la toate institutiile educative, curative, de asistenta sociala etc. Comunicarea informatiei poate fi refuzata daca comportamentul parintelui prezinta pericol pentru viata si sanatatea copilului. Acest refuz poate fi atacat in instanta judecatoreasca.

Articolul 65. Dreptul bunicilor, fratilor si surorilor copilului de a comunica cu acesta

(1) Bunicii, fratii si surorile copilului au dreptul sa comunice cu acesta. Daca parintii copilului (unul dintre ei) le refuza acest drept, autoritatea tutelara ii poate obliga sa-l respecte.

(2) Daca parintii (unul dintre ei) vor neglija hotarirea autoritatii tutelare, persoanele interesate pot porni in instanta judecatoreasca o actiune privind inlaturarea impedimentelor de comunicare cu copilul.

(3) Actiunea privind inlaturarea impedimentelor de comunicare cu copilul a bunicilor, fratilor si surorilor lui poate fi respinsa numai in cazul existentei unui pericol pentru viata si sanatatea copilului, pentru dezvoltarea lui spirituala.

Articolul 66. Apararea drepturilor parintesti

(1) Parintii au dreptul sa ceara inapoierea copilului de la orice persoana care il retine fara un temei legal. In caz de litigiu, parintii se pot adresa instantei judecatoresti.

(2) Instanta judecatoreasca este in drept sa respinga actiunea prevazuta la alin.(1) daca va stabili ca inapoierea copilului parintilor sai contravine intereselor acestuia.

(3) Daca instanta judecatoreasca va stabili ca nici parintii si nici persoanele la care se afla copilul nu sint in stare sa asigure intretinerea, educatia si dezvoltarea adecvata a acestuia, ea va obliga autoritatea tutelara sa transmita copilul unei institutii de stat si sa-l ia la evidenta, asigurindu-i in continuare apararea drepturilor si intereselor legitime.

Articolul 67. Decaderea din drepturile parintesti

Parintii pot fi decazuti din drepturile parintesti daca:

a) se eschiveaza de la exercitarea obligatiilor parintesti, inclusiv de la plata pensiei de intretinere;

b) refuza sa ia copilul din maternitate sau dintr-o alta institutie curativa, educativa, dintr-o institutie de asistenta sociala sau alta similara;

c) fac abuz de drepturile parintesti;

d) se comporta cu cruzime fata de copil, aplicind violenta fizica sau psihica, atenteaza la inviolabilitatea sexuala a copilului;

e) prin comportare amorala, influenteaza negativ asupra copilului;

f) sufera de alcoolism cronic sau de narcomanie;

g) au savirsit infractiuni premeditate contra vietii si sanatatii copiilor sau a sotului;

h) precum si in alte cazuri cind aceasta o cer interesele copilului.

Articolul 68. Modalitatea de decadere din drepturile parintesti

(1) Decaderea din drepturile parintesti are loc numai pe cale judecatoreasca.

(2) Actiunea privind decaderea din drepturile parintesti poate fi pornita de celalalt parinte, tutorele copilului, autoritatea tutelara sau procurorul.

(3) Cererea privind decaderea din drepturile parintesti se examineaza cu participarea obligatorie a autoritatii tutelare.

(4) Instanta judecatoreasca este obligata sa transmita, in termen de 3 zile din momentul cind hotarirea privind decaderea din drepturile parintesti a ramas definitiva, o copie a acesteia oficiului de stare civila din raza teritoriala a instantei.

Articolul 69. Efectele decaderii din drepturile parintesti

(1) Copilul ai carui parinti (unul dintre ei) sint decazuti din drepturile parintesti pastreaza dreptul de folosinta asupra spatiului locativ si toate drepturile patrimoniale bazate pe rudenia cu parintii si rudele sale firesti, inclusiv dreptul la succesiune.

(2) Daca copilul nu poate fi transmis celuilalt parinte sau daca ambii parinti sint decazuti din drepturile parintesti, copilul se pune la dispozitia autoritatii tutelare.